Numai că nu de vreo nehotărâre ideatică e vorba în cazul (încă) preṣedintelui TVR, ci de una foarte lucrativă, adică aducătoare de câṣtig. Pentru sine ṣi pentru clienṭii săi. Adică, pe de o parte să încasezi venituri consistente, iar de cealaltă parte să ṭipi că eṣti victima presiunii politice exercitate de partidul cu care, virând, ai făcut înṭelegerea, ce ṭi-a permis câṣtigul visat.

În esenṭă, aṣa cum reiese din interviul acordat site-ului Gândul.info, pe care l-a postat chiar pe blogul său, Stelian Tănase se plânge că a fost supus unor presiuni venite din „zone foarte înalte, de la PSD”, care nu îl lasă să îṣi facă treaba aṣa cum trebuie. Ṣi că, în an electoral, acestea sunt o adevărată insuportabilă povară!

La rândul său, spirit practic, Victor Ponta îi răspunde cu argumente financiare, fiindcă până una alta statul este cel mai mare creditor al TVR (v. art. meu, De ce tace Stelian Tănase): “Cu mine a discutat despre situaţia financiară, care este dezastruoasă şi care se înrăutăţeşte pe zi ce trece. [...] Eu cred că problema principală este că televiziunea publică are nevoie de o regândire: 2.500 de salariaţi, 800 milioane datorii, aduci oameni din afară, nu-i foloseşti pe cei din interior, pe cei din interior îi plăteşti cu 300 euro, pe cei din afară cu 3.000 de euro”.

Dar premierul nu uită nici argumentele electorale, care au făcut, probabil, parte din înṭelegerea avută la confirmarea pe post a lui Stelian Tănase, recomandat iniṭial de PNL, dar confirmat în funcṭie de PSD, după spargerea USL: “Eu nu am călcat la TVR de când este domnul Tănase preşedinte-director general. Mi se pare normal să meargă şi domnul Băsescu şi domnul Iohannis şi toată lumea. Eu nu am fost, deci nu ştiu cum folosesc TVR.”

Solicitarea punctuală, pe care ar fi primit-o de „sus de tot, [de] la nivel guvernamental" ar fi vizat eliminarea din grila de programe de toamnă a emisiunilor lui Cornel Nistorescu ṣi Sorin Avram. Ulterior, cu curajul pe care singur ṣi-l laudă pe blogul personal (că aṣa se întâmplă când ne mor lăudătorii!), dar ṣi cu buna cunoaṣtere a tangoului (politic ṣi de orice fel), Tănase a dat  un pas înapoi ṣi a afirmat că nu prim-ministrul era ṭinta atacurilor sale de extracṭie etică.

Ca să trecem peste acest palier politic al discuṭiei, ce pare exploziv acum, dar care păleṣte în faṭa perspectivei de faliment a TVR ṣi a destinului unei instituṭii strict necesare oricărui stat democratic, am cercetat pe site-ul TVR, invitaṭii pe care talk show-ul incriminat în dispută, patetic  intitulat “Vorbeṣte liber”, i-a avut în luna septembrie, cu difuzare de luni până joi: Călin Popescu Tăriceanu, preṣedintele Senatului, Sorin Oprescu, primarul capitalei, Mircea Geoană, senator PSD, Liviu Dragnea, vice-prim-ministru, Elena Udrea, candidat prezidenṭial PMP, Constantin Niṭă, ministrul Economiei, George Maior, director SRI, Traian Băsescu, preṣedintele României, Ludovic Orban, deputat Alianta creṣtin- liberală, Mădălin Voicu, deputat PSD, Daniel Constantin, ministrul Agriculturii, Adrian Năstase, fost premier, Teodor Meleṣcanu, fost ṣef SIE ṣi candidat la preṣsedinṭie, Klaus Johannis, candidat prezidenṭial Alianṭa creṣtin-liberală.

Dacă zavera de la CNA, determinată de refuzul preṣedintei Laura Georgescu de a demisiona (după scandalurile iscate de comportamentul ṣi limbajul său, ca ṣi de cercetarea sa de către DNA) ar lăsa instituṭia să-ṣi facă publice obiṣnuitele măsurători pentru asigurarea reprezentării echilibrate a spectrului politic pe micul ecran, poate că am afla de la forul diriguitor al audiovizualului românesc că în luna septembrie au fost prezenṭi la emisiunea de la TVR 1 ṣapte invitaṭi apropiaṭi arcului puterii, trei ai opoziṭiei, un independent, doi ṣefi de servicii de informaṭii ṣi preṣedintele ṭării, autodeclarat susṭinător al unui partid de opoziṭie.

Sub acest aspect, emisiunea moderată de nou-venitul Sorin Avram nu pare să aibă mai multe probleme decât altele similare. Să ne uităm însă la audienṭele cu care se lăuda preṣedintele TVR, adică la partea de piaṭă pe care emisiunea o acoperă, anume la procentul (share) de telespectatori care au urmărit emisiunea, din totalul celor care se uitau la televizor în acel interval orar.

Voi alege aleatoriu câteva zile. In data de 8.09, la o săptămână de la lansare, “Vorbeṣte liber”, care este difuzată pe TVR 1, după Jurnal, de la ora 21, primise o medie de audienṭă de 6,24%, de la emisiunea precedentă ṣi atinsese performanṭa de a o scădea la o medie de 2,6%, în ciuda faptului că moderatorul fusese sprijinit de un jurnalist versat ca Doru Buṣcu, în discuṭia cu Liviu Dragnea. In data de 11.09, Jurnalul realiza un share mediu de 4,32%, iar dl. Avram  îl scădea la media de 1,58%, în discuṭia cu George Maior. In 17.09, Jurnalul înregistra o medie de 7,6%, pe care, vorbind liber cu Traian Băsescu, moderatorul reuṣea performanṭa să o scadă la un share mediu de 6,5%. In 18.09, alături de Ludovic Orban ṣi Mădălin Voicu, plecând de la o medie a Jurnalului de 6,27%, Avram aduce audienṭa la 3,1%, ṣ.a.m.d.

Incitată de strigătele de ajutor, lansate de preṣedintele TVR în spaṭiul public, în favoarea pupilului său, pe care în vară ne anunṭa că-l pregăteṣte pentru marea întâlnire televizivă, am urmărit câteva ediṭii ale emisiunii pe tvr +. Am descoperit un tomnatic moderator feciorelnic ṣi timid, care păṣeṣte nesigur ṣi nu are în comun cu Tucă (pe care vrea poate să-l emuleze) decât bretelele. În rest, neṣtiind unde să pună mâinile, suceveanul omoară clipboardul sau le flutură excesiv prin faṭa nasului. Probleme are ṣi cu fălcile, pe care emoṭia i le ṭine încleṣtate, astfel încât cuvintele i se furiṣează chinuite din gură. Pe ecran, dicṭia moderatorului este o problemă, mai ales când deficienṭa nu este compensată de vreun pathos interior, care să dea ritm conversaṭiei.

Ṣi pe el, ca ṣi pe invitaṭi, decorul electronic, alcătuit din suprafeṭe ṣi obiective miṣcătoare, îi înghit, ca pe o altă formă geometrică, într-o dinamică antropofagă, ce distrage privitorul de la urmărirea discuṭiei. Un limbaj televizual care era la modă cam acum vreo 20 de ani (ca ṣi grafica genericelor, care este ṣi ea passée).

Ṣi ce aflăm din dialogurile cu interlocutorii? Lucruri ṣtiute, discutate de mult timp pe posturile de ṣtiri. Un déjà vu, care putea fi evitat, în absenṭa unor informaṭii privilegiate, printr-o abordare mai documentată, care să se ridice de la obiṣnuita perspectivă, ce nu depăṣeṣte distanṭa de la ochi la buric. In principiu, dacă vrei să faci audienṭă, trebuie să ocupi un segment de piaṭă, pe care îl găseṣti liber. Iar acela ar fi putut fi, de pildă, culoarul unei viziuni regionale ṣi europene, al conectării problematicilor agendei naṭionale, la cele de care depind, de fapt, în mare măsură, cele ale comunităṭii europene. In felul acesta s-ar fi putut ieṣi din atmosfera de scandal ṣi s-ar fi pătruns în teritoriul analizei politice, pe care o televiziune publică trebuie să o cultive.

Cu asemenea ofertă de conṭinut ṣi de formă audiovizuală însă, nu e de mirare că acest talk show, pe care s-a mizat din plin, aduce postului TVR 1 audienṭe de patru sau cinci ori mai mici decât cele ale posturilor concurente. Omoară, adică, prime time-ul, pe care conducerea instituṭiei îl gândise ca pe o macetă, cu care să reteze picioarele concurenṭei.

Desigur că preṣedintele TVR are dreptate, atunci când acuză ingerinṭe de partid, în politica editorială. Numai că acesta este, din păcate, doar un pretext, menit să-i acopere incompetenṭa managerială. Căci ce a făcut Stelian Tănase ṣi „gaṣca sa” –cum se prezintă cu mândrie în societate- în zece luni de mandat? A mărit datoriile TVR, a scăzut audienṭa staṭiei ṣi a menṭinut o atmosferă de scandal în interiorul companiei, care a dăunat imaginii sale publice.

Nu o dată angajaṭii au protestat faṭă de modul subiectiv, lipsit de criterii, în care preṣedintele conduce treburile instituṭiei, ca ṣi cum s-ar afla la cârma unei întreprinderi private, ṣi nu finanṭate din bani publici. Intrebat, la audierile de la Comisia pentru Cultură a Camerei Deputaṭilor, despre discrepanṭele dintre salariile angajaṭilor ṣi cele ale colaboratorilor (ca de la 300 la 3000 de euro), Stelian Tănase a invocat confidenṭialitatea contractuală, admiṭând totuṣi că cele ale externilor sunt în medie de 2000 euro, cu câteva excepṭii. 

O petitie care circulă de ceva timp online – Opriṭi abuzul în TVR! - le cuantifică: “Cornel Nistorescu - 2500 euro/lună, Daniel Apostol - 2000 euro/lună, Timeea Bereczki- 4000 lei/lună, Miruna Munteanu - 6000 lei/lună de la TVRi, Mircea Dinescu - 6220 euro net/lună de la TVR 1 şi 2560 euro net/lună de la TVR 2, la care se adaugă reclama la propriul restaurant, Florin Iaru - 6400 lei pe lună la TVR2”.

Nu e nici mult, nici puṭin. Este preṭul pieṭei, ar spune Stelian Tănase, deṣi trebuie spus că piaṭa s-a restrâns financiar, ca pielea de sagri (a lui Balzac), motiv pentru care a ṣi aterizat “gaṣca” la TVR, unde nu există un patron care să o ṭină în frâu, financiar. Sub acest aspect, n-ar fi nicio problemă dacă programele în care apar aceste vedete ar aduce audienṭa necesară, pentru ca încasările din publicitate să acopere costurile de producṭie ṣi să aducă ṣi profit, contribuind astfel la uṣurarea poverii financiare a instituṭiei.

Aṣa că îi dau crezare lui Stelian Tănase ṣi mă uit, de pildă, la audienṭele zilei de 21 septembrie: la ora 13, emisiunea “Foc încruciṣat”, moderată de Alina Stancu ṣi incisivul Cornel Nistorescu, se bucură de interes din partea telespectatorilor, înregistrând o onorabilă medie de market share de 6,13%. De la 14:30 intră în undă Politica ṣi delicateṭurile simpaticului amfitrion Mircea Dinescu, care ating o medie de 2,65%, de trei până la cinci ori mai mică decât cea a concurenṭei. Desigur că audienṭa unui program este un cumul de factori: capacitatea sa intrinsecă de a atrage telespectatori, felul în care este promovat, poziṭia în grilă, etc. Din păcate, bugetele de publicitate nu ṭin seama de aceste lucruri, ele se calculează pe baza indicilor de audienṭă ṣi atât. Sper ca Stelian Tănase să poată dovedi cu cifrele încasărilor că emisiunea este profitabilă, tocmai pentru că ṭinta sa este divertismentul, adică un domeniu apropiat televiziunilor comerciale, cu care TVR ar putea astfel intra în competiṭie. Deṣi am serioase dubii că e aṣa.

Aṣadar, ce strategie de redresare a instituṭiei a alcătuit echipa preṣedintelui TVR, în cele 10 luni de mandat de până acum? Nici una care să scoată televiziunea publică din rama în care functionează, pregătind-o pentru viitor. Nici editorial, nici tehnic.

In interviul acordat site-ului Gândul.ro, în 18 septembrie 2014, Stelian Tănase anunṭa: “Începem acum, în perioada următoare o echipă de lucru va elabora o strategie”. Adică, din decembrie 2013 până acum, perioadă în care numai domnia sa a încasat de la TVR, conform unor surse din interior, o sumă estimată la 40.000 de euro, preṣedintele ṣi-a luat un bob zăbavă, ca să pipăie ṣi să urle: este?

Sau să facă vizite prin birourile ṣi pe culoarele puterii, în căutarea susṭinerii politice? S-ar putea ca această strategie să nu fie întotdeauna de succes, căci, iată, deṣi preṣedintele a fost prevăzător, introducând din octombrie un “show de divertisment lejer”, având-o ca protagonistă, alături de alte trei moderatoare, pe Ioana Voicu, tatăl acesteia, Mădălin, nu a ezitat să aprecieze, la audierile de la Comisie, că Tănase este incapabil să controleze situaṭia din TVR, sugerându-i să se retragă.

Nu mai sunt decât nouă luni până când tranziṭia de la televiziunea analogică la cea digitală trebuie să se încheie în România, conform Acordului Geneva 2006, semnat de ṭara noastră şi Strategiei adoptate de guvern. Este pregătită televiziunea publică pentru acest proces obligatoriu?

Acestea sunt problemele adevărate ale TVR: cum ṣi cu ce intră în era digitală? Iar pentru ca publicul, prin politicienii care-l reprezintă, să se asigure că găurile negre ale finanṭelor instituṭiei nu se vor multiplica la infinit, n-ar fi rău să pună o (mică) stavilă în calea elanurilor prost plasate ṣi să-i oblige pe conducătorii TVR să semneze contracte de management, care să-i facă responsabili, atunci când împart banul public ṣi care să permită tragerea lor la răspundere, dacă au asasinat finanṭele statului.

De ce propune Stelian Tănase absorbṭia la bugetul de stat a datoriei TVR ṣi nu tragerea la răspundere a vinovaṭilor? Pentru ca în viitor lucrurile să se rezolve la fel, iar el ṣi urmaṣii săi să nu fie tulburaṭi de vreo întrebare incomodă? Aceasta nu transmite cumva publicului ideea că în România se poate fura oricât, în totală impunitate ? Acesta e modelul propus de (încă) întâi-stătătorul TVR, adică de conducătorul unei instituṭii menite a educa naṭia română?

In ce îl priveṣte pe Nenea Tănase, ca orice romancier, el construieṣte ficṭiuni. Liberalii ṣi-au reamintit de el, după ce îl uitaseră, urmare a pactului acestuia cu social-democraṭii. Aṣa că acum dau crezare litaniilor sale de victimă politică ṣi îl apără. Intre altele ṣi pentru că nu au la dispoziṭie un trust de presă, ca adversarii lor, taman în preajma acestor misterioase alegeri. Ṣi s-ar putea chiar să aibă dreptate, căci istoria ne-a demonstrat că alegerile făcute de politicieni, pentru conducătorii instituṭiei au mers constant din rău în mai rău.

Dilema de la TVR se va rezolva, deci, nu pe criteriul competenṭei, ci în aceeaṣi cheie clientelară, ca ṣi în cazul altor instituṭii publice. După alegeri, Tănase ar putea spune, cu vorbele unui monarh francez: "Après moi, le déluge". Dar nu o va face, dacă va putea. Va lăsa potopul (deja pregătit) să ducă totul la vale, mobiliare, imobiliare ṣi pagubele colaterale numite salariaṭi, iar el ṣi clienṭii lui vor rămâne agăṭaṭi de stânca câṣtigului sigur.

Căci viaṭa e scurtă, nu-i aṣa, ṣi trebuie trăită din plin!