Tamara Buciuceanu-Botez a murit la 90 de ani: „Mi-am făcut meseria cu cel mai mare drag. Pentru mine, viaţa a fost cultură, cinste şi demnitate“

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Tamara Buciuceanu-Botez a murit, marţi, la Spitalul Elias din Capitală, au precizat pentru Mediafax surse medicale. Decesul actriţei în vârstă de 90 de ani a fost confirmat şi de „Adevărul“.

GALERIE FOTO

Tamara Buciuceanu-Botez a murit pe 15 octombrie după ce a fost internată de urgenţă la Spitalul Elias, la începutul lunii, pe fondul unor probleme cardiace, iar în ultimele zile starea sa de sănătate se agravase.

„Spitalul Elias anunţă cu regret dispariţia unei mari doamne a teatrului românesc, Tamara Buciuceanu-Botez. Sincere condoleanţe familiei îndoliate“, a declarat doctorul Silvius Negoiţă, purtătorul de cuvânt al spitalului. 

Personalitate unică, Tamara Buciuceanu-Botez a scris pagini de istorie în cei peste 65 de ani de carieră, interpretând roluri în teatru dramatic, teatru de revistă, operetă, televiziune şi film. A fost una din reprezentantele generaţiei de aur a teatrului românesc, fiind supranumită „Doamna comediei româneşti“. 

„Mi-am făcut meseria cu cel mai mare drag. Dacă m-aţi aplaudat 65 de ani, înseamnă că aţi înţeles ce am vrut să spun pe scenă. Pentru mine, viaţa a fost cultură, cinste şi demnitate“, spunea marea actriţă, potrivit News.ro. 

Tamara Buciuceanu-Botez a jucat în peste 25 de filme, personajul său emblematic fiind profesoara Isoscel din seria „Liceenii“. A mai apărut în filme precum „Nunta mută“ a lui Horaţiu Mălăele şi „Toată lumea din familia noastră“ al lui Radu Jude.

Tamara Buciuceanu-Botez a făcut peste 1500 de roluri memorabile, dintre care amintim de Aneta Duduleanu din „Cuibul de viespi“, regia Horea Popescu, Chiriţa din „Chiriţa în provincie“, regia Alexandru Dabija. Rămâne fără îndoială ca o carte de vizită a actriţei personajul Vica Delcă din piesa „Dimineaţă pierdută“ după Gabriela Adameşteanu. 

De asemenea, Tamara Buciuceanu a făcut o carieră impresionantă şi în Televiziune, memorabile fiind cupletele sale din programele de Revelion. În cele peste şase decenii de activitate a jucat pe scenele mai multor teatre din Bucureşti, precum Teatrul Giuleşti (actualul Odeon, unde a debutat în piesa „Marfă din Makkar'“), Teatrul de Comedie, Teatrul Bulandra, Teatrul Naţional „I.L. Caragiale“ şi Teatrul de Operetă, într-o serie de roluri, principale sau secundare, îndrăgite de public: „Pălăria florentină“, „Gaiţele“, „Contesa Maritza“, „Văduva veselă“, „Lăsaţi-mă să cânt“, „Vânzătorul de păsări“, „Voievodul ţiganilor“, „Sânge vienez“, „Marco Polo“, „My Fair Lady“, „Nepotul“, „Azilul de noapte“, „Joc de pisici“, „Titanic vals“, „Interviu“, „Reţeta fericirii“, „Tartuffe“, „Dimineaţă pierdută“, „Somnoroasa aventură“, „Romeo şi Julieta la început de noiembrie“, „Scaunele“, „Cumetrele“, „Doctor fără voie“, „Domnişoara Nastasia“, „Mamouret“, „Însemnările unui necunoscu“, „Aşteptând la arlechin“, „Divorţul de aur“, „Aplauze... aplauze“.

Tamara Buciuceanu-Botez a absolvit cursurile Institutului de Artă Teatrală şi Cinematografică din Bucureşti la clasa profesorului Ion Baltateanu în 1952, după ce îşi începuse studiile de actorie în 1948 la Institutul de Teatru „Vasile Alecsandri“ din Iaşi.

Fetiţa cu stea din Tighina

Tamara Buciuceanu-Botez s-a născut la Tighina (Republica Moldova), pe 10 august 1929. A avut patru fraţi, Nicuşor, Costică, Lizon şi Iulia Buciuceanu, cea care avea să devină una dintre cele mai mari cântăreţe de operă din România.

„Când m-am născut eu, noaptea, doctorul i-a spus mamei: Doamnă, e o lumina afară ca ziua. Fetiţa asta o să aibă noroc, o sa aibă o stea!“, povestea Tamara Buciuceanu-Botez în volumul monografic „O viaţă închinată scenei“, de Bogdana Darie. „Momentul acesta luminos s-a petrecut în casa unui om de vază al oraşului Tighina din Basarabia. (…) Copiii familiei Buciuceanu luau lecţii de canto, de pian, de balet sau de recitare ca nişte adevăraţi elevi ai unor şcoli superioare. Aşa se face că, la vârsta de opt ani, Tamara cânta la pian Concertul în Do Major de Mozart, în Sala de Concerte din Tighina: Abia ajungeam să pun piciorul la pedală. Mi-a plăcut întotdeauna să mă asculte mai mulţi oameni. Când aveam şase ani, iar Iulia patru, eu cântam, iar ea dirija. Era obiceiul familiei să avem invitaţi în fiecare sâmbătă şi duminică, iar eu cu Iulia făceam program artistic. Nu ne ruga nimeni, ne plăcea“.

În acest context, în anul 1936, în luna decembrie are loc primul spectacol organizat în care debuteaza fetele familiei Buciuceanu. Tamara, fiica cea mare, şi Iulia, cea mică, aveau rolurile de îngeraşi. În spectacolul „Irozii“, micuţa actriţă s-a dovedit lipsită de emoţie distructivă, aducând cu ea o notă de bună dispoziţie şi de umor şi prezenţă scenică. 

„Au fost odată două fete. Una brunetă şi alta blondă. Celei brunete îi plăcea să spună poezii, iar cea blondă cânta foarte frumos. În serile când se adunau prietenii părinţilor, ele făceau un mic spectacol. Tamara recita şi cânta la pian, iar Iulia interpreta frumos melodii. Aşa a început cariera lor de artiste“,  sublinia actriţa în monografia „Tamara Buciuceanu, O viaţă închinată scenei“.

image
Vedete



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite