Prof. dr. Viorel Jinga, rectorul UMF: „Epidemia a reconfigurat rolul şi importanţa medicului în societate“

Prof. dr. Viorel Jinga, rectorul UMF: „Epidemia a reconfigurat rolul şi importanţa medicului în
societate“

Prof. dr. Viorel Jinga e rectorul UMF din februarie 2020. Sursa foto: viorel-jinga.ro

În pragul organizării examenului de admitere, rectorul UMF „Carol Davila“, prof. dr. Viorel Jinga, vorbeşte despre cum se raportează universitatea la contextul sanitar actual, dar şi despre cum s-a schimbat optica socială în ce priveşte sistemul medical românesc.

Ştiri pe aceeaşi temă

Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila“ din Bucureşti a avut curajul ca, şi anul acesta, în plină pandemie de COVID-19, să organizeze concursul de admitere cu prezenţa fizică obligatorie. 
 
Spre deosebire de anii trecuţi, însă, măsurile de protecţie împotriva infectării cu SARS-CoV-2 vor fi stricte şi atent supravegheate. 
 
Prof. dr. Viorel Jinga (58 de ani), rectorul UMF „Carol Davila“, vorbeşte despre provocările pe care le-a prezentat organizarea admiterii, dar şi despre felul în care epidemia a schimbat modul în care tinerii se pregătesc pentru a deveni medici, dar şi cum sunt percepute cadrele medicale de societate.

„Weekend Adevărul“: Care au fost cele mai mari provocări ale organizării unui examen clasic în vremea unei epidemii fără precedent? Este o chestiune de curaj sau a contat şi faptul că sunteţi medici?
Prof. dr. Viorel Jinga: Nu aş putea spune că va fi un examen clasic, ci doar unul cu prezenţa fizică obligatorie a candidaţilor. Din punctul meu de vedere, acest concurs poate fi catalogat ca fiind unul atipic, dacă luăm în considerare modul de organizare şi etapele preliminare pe care va trebui să le parcurgă un candidat până la ocuparea locului său în sala de examen. Şi mă refer aici la triajul epidemiologic, dezinfectarea mâinilor şi purtarea obligatorie a măştilor de protecţie facială şi, bineînţeles, distanţarea socială de minim 1,5 metri între candidaţi. Gândiţi-vă că anul acesta avem un număr-record de candidaţi înscrişi la admiterea în universitatea noastră, iar pentru fiecare dintre cei 3.326 de participanţi la acest examen va trebui să oferim măsuri stricte de siguranţă şi protecţie împotriva COVID-19. Pe de altă parte, organizarea acestui concurs în Complexul Expoziţional Romexpo a implicat o multitudine de factori de ordin administrativ, plecând în special de la configurarea sălilor în cele patru pavilioane – B1, B2, C1 şi C2 – care însumează peste 34.000 de metri pătraţi. Un exemplu de la începutul proiectului poate fi chiar obţinerea mobilierului, deoarece închirierea acestuia în regim gratuit de la colaboratori externi a fost o adevărată provocare logistică şi administrativă, dar a cărei finalitate s-a dovedit a fi un succes.
 
Cine v-a ajutat?
Pentru întregul suport logistic ţin să le mulţumesc în mod special colegilor de la Universitatea Politehnica din Bucureşti, Universitatea din Bucureşti, Academia de Studii Economice, Universitatea de Artă Teatrală „I.L. Caragiale“, Universitatea de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu“, Universitatea de Construcţii, Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară, precum şi partenerilor noştri din cadrul Primăriei Sectorului 5 şi Primăriei Capitalei. Prin deciziile Senatului Universitar am încercat să păstrăm cât mai multe date de referinţă din metodologia de concurs din anii anteriori, iar acest examen să-şi urmeze cursul firesc în rigurozitate, neputându-se face astfel excepţie de la prezenţa fizică a candidaţilor, în contextul în care mediul online a devenit în ultima perioadă plaja-suport în mai multe arii de activitate.
Creşterea de anul acesta a numărului de olimpici, cu 15 faţă de cei 31 înscrişi la studiile de licenţă din cadrul UMF „Carol Davila“ în 2019, ar putea fi privită ca un efect pozitiv al acestei crize sanitare.
 
Educaţie medicală la patul bolnavului, chiar şi în pandemie
Numărul mare de olimpici care au optat anul acesta să studieze la UMF „Carol Davila“ poate fi pus în legătură cu limitarea accesului la universităţi din afară din pricina epidemiei sau există alte explicaţii?
Cred că, dincolo de efectele negative generate la nivel global de pandemia de COVID-19, această perioadă a reconfigurat, în mentalul colectiv, rolul şi importanţa medicului în societate, iar creşterea de anul acesta a numărului de olimpici, cu 15 faţă de cei 31 înscrişi la studiile de licenţă din cadrul UMF „Carol Davila“ în 2019, ar putea fi privită ca un efect pozitiv al acestei crize sanitare, dar şi ca un punct de cotitură pentru întreaga comunitate medicală, aducându-se astfel un plus substanţial activităţii de cercetare ştiinţifică viitoare. Vă reamintesc că anul acesta, universitatea noastră a reuşit o nouă performanţă academică, urcând în ierarhia TOP Shanghai pe poziţiile 151-200.
 

Specialist în Urologie

Numele: Viorel Jinga 

Data naşterii: 24 martie 1962

Studiile şi cariera:

Este medic primar urolog, doctor în ştiinţe medicale şi profesor universitar la Facultatea de Medicină din cadrul UMF „Carol Davila“ din Bucureşti. 

În perioada iunie 2012-martie 2016, a ocupat funcţia de prodecan al Facultăţii de Medicină.

Este şeful Clinicii de Urologie din cadrul Spitalului Clinic „Prof. dr. Th. Burghele“.

Din februarie 2020, este rectorul UMF „Carol Davila“.

Locuieşte în: Bucureşti


Ce a arătat această pandemie din perspectiva unui profesor care pregăteşte studenţi pentru a deveni medici?
În ultimul semestru din anul universitar 2019-2020, întreaga comunitate academică a depus eforturi considerabile în derularea activităţii didactice, mediul de predare online devenind pentru majoritatea universităţilor singura alternativă de protecţie împotriva COVID-19. În campania pe care am realizat-o pentru funcţia de rector am propus înfiinţarea unui centru de eHealth al universităţii, fapt care s-a şi întamplat, iar una dintre misiunile acestei entităţi este de a digitaliza şi moderniza strategii pedagogice. În plus, pentru a nu ne îndepărta total de contactul cu pacientul, în timpul pandemiei am realizat materiale video procedurale cu cadre proprii, respectiv am iniţiat workshop-uri de abilităţi practice pe simulator – evident, într-un format online. Pe de altă parte, în cadrul Universităţii de Medicină şi Farmacie „Carol Davila“ am reuşit, prin măsuri riguroase de protecţie, să finalizăm şi activitatea practică, pentru că medicina, dincolo de teorie, înseamnă educaţie medicală continuă la patul bolnavului.
 
Avem nevoie de un sistem medical ca în Occident
Cum credeţi că vor arăta profesia de medic şi sistemele sanitare după această piatră de încercare care se numeşte COVID-19?
Cu siguranţă că politicile de sănătate vor conduce la o reconfigurare a sistemelor sanitare şi acest aspect se poate vedea în ultima perioadă, dar pentru o îmbunătăţire substanţială a condiţiilor de diagnostic, tratament, echipamente şi spaţii de spitalizare cred că avem nevoie, mai mult ca oricând, de o aliniere la politicile din sănătate implementate în Occident. Trebuie să vă reamintesc că sistemul medical românesc a demonstrat şi în această pandemie că este unul performant, chiar dacă investiţiile în sănătate sunt comparabil mai mici cu cele derulate în ţări puternic dezvoltate, precum Anglia, Franţa, Germania. În ceea ce priveşte profesia de medic, schimbările nu pot exista decât în dezvoltarea continuă a celor care au ales şi aleg să se dedice medicinei, indiferent de provocările cu care se confruntă, indiferent de condiţiile impuse chiar şi de această pandemie, indiferent de sacrificiile pe care este nevoit să le facă în plan personal. 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: