Olanda devine noua destinaţie de studiu pentru studenţii români
0Brexitul a reorientat preferinţele tinerilor care vor să plece la studii afară pentru a urma o facultate. Olanda este în top, urmată de Danemarca şi Suedia. Ce oferă ţările nordice în materie de educaţie superioară de sunt atât de atractive?
După ieşirea Marii Britanii din UE, puţini tineri din România îşi vor mai putea permite să plece la studii în Regat, chiar dacă unele universităţi au găsit soluţii pentru a menţine taxele la acelaşi nivel ca şi anul trecut. Statul britanic nu mai oferă împrumuturi pentru studii, astfel că studenţii vor trebuie să vină cu bani de acasă nu doar pentru a acoperi costurile traiului zilnic, dar şi pentru achitarea taxelor de şcolarizare, a celor de viză şi de asigurare de sănătate.
În aceste condiţii, este de aşteptat să se accentueze preferinţa pentru Olanda a tinerilor care pleacă la studii afară. Ana-Maria Papp, manager la firma de consultanţă IntegralEdu, enumeră motivele pentru care studiile superioare în această ţară nordică sunt atât de atractive peentru tineri.
Taxa standard este de 2.168 de euro pe an
În Olanda, învăţământul superior se desfăşoară în două categorii de instituţii. ”Pe de o parte sunt universităţile teoretice, cu o durată de trei ani a studiilor de licenţă, şi universităţi de ştiinţe aplicate, care vin cu o îmbinare a teoriei cu practica, cu o durată a studiilor de patru ani. Mai exact, studenţii care vor merge la acest tip de instituţie vor avea şi posibilitatea de a face un internship într-o companie sau chiar să înveţe un semestru la o altă universitate parteneră, în întreaga lume”, explică Ana-Maria Papp.
Aceste parteneriate reprezintă unul dintre motivele pentru care absolvenţii de liceu din România aleg să înveţe la universităţile de ştiinţe aplicate olandeze. ”De asemenea, şi faptul că vor să fugă de teoria învaţată în sistemul românesc şi aleg îmbinarrea teoriei cu practica. Statistica făcută de statul olandez arată că, odată finalizate studiile la aceste facultăţi de ştiinţe aplicate absolvenţii îşi pot găsi mai uşor de lucru, comparativ cu universităţile teoretice.”, adaugă specialista.
Atât pentru programele de licenţă, cât şi pentru masterat, taxa standard de studii este de 2.168 de euro pe an, însă tinerii care vor intra în anul I la licenţă în septembrie 2021, vor avea taxa redusă la jumătate, pentru doar anul I de studiu, mai spune reprezentanta IntegralEdu: ”Aceasta ca să încurajeze mobilitatea studeenţilor europeni către această destinaţie.”
Oferta educaţională olandeză în limba engleză este diversă, acesta fiind un alt atu. ”Au inclusiv programe de studiu la Medicină la Universitatea din Groningen, sau la Universitatea din Maastricht. Pe de altă parte, au foarte multe specializări care sunt în zona IT-ului, afacerilor şi managementului, relaţiilor internaţionale şi organizaţiilor internaţionale, acestea fiind primele în topul programelor alese de către studenţii români. Sunt şi specializări – ca de pildă Arhitectura – care nu sunt disponibile în limba engleză, nici în Olanda şi nici în Danemarca. Programele de studii de ştiinţă, inginerie, matematică sunt însă disponibile în limba engleză”, subliniază Ana-Maria Papp.
Cursuri gratuite de olandeză
Studenţii pot urma cursuri de limbă olandeză, gratuit, chiar din primul an de studiu. ”Şi asta este valabil pentru toate universităţile olandeze. Ei au în programa şcolară un modul de olandeză în fiecare semestru şi cu posibilitatea de a învăţa mult mai repede limba cu nişte cursuri gratuite care sunt oferite de primărie”, mai spune reprezentanta IntegralEdu.
În afară de limba olandeză sunt universităţi care oferă tot gratuit învăţarea unei a doua limbi străine ca de exemplu: chineză/mandarină, franceză, germană, italiană. ”În special universităţile axate pe turism şi hotel management.”
Costuri în Olanda
Costurile vieţii în Olanda sunt, comparativ cu Bucureştiul cam cu 20% mai mari. ”Chiriile sunt puţin mai mari decât în Bucureşti. Încep de la 350 de euro, în oraşele mai mici, şi urcă până la 800 de euro lunar, dacă vorbim de zona Amsterdam. Nicio universitate din Olanda nu are propriile clădiri de cazare în campus. Cazarea se face prin intermediul unor agenţii imobiliare agreate de universităţi şi în care viitorul student închiriază o cameră dintr-un apartament de 2-3 camere sau dintr-o casă cu 5 camere. Baia şi bucătăria sunt la comun. Preţul diferă în funcţie de cât de apropiată este cazarea de universitate. Dacă este mai aproape, preţurile sunt puţin mai piperate”, afirmă Ana-Maria Papp.
Has University este în topul preferinţelor tinerilor români pentru că este aproape de Amsterdam, dar şi University of Groningen, aflată în nordul ţării, oraşul fiind declarat cel mai sigur din toată Olanda. Media de vârstă în Groningen este de 24 de ani, 80% din populaţia oraşului Groningen fiind formată din studenţi.
Patru variante de finanţare pentru studenţi
Toţi studenţii care au sub 30 de ani şi care accesează pentru prima dată fie un program de licenţă sau de masterat pot opta pentru patru variante de finanţare.
Prima variantă este împrumutul care acoperă taxa de şcolarizare şi pentru care vor aplica doar în momentul în care ajung pe teritoriul Olandei. ”Pentru că au de făcut nişte formalităţi la primărie, trebuie să se înregistrreze ca studenţi, să aibă cazare pe teritoriul Olandei, sub formă de contract de închiriere. Primul an de studii costă 1.084 de euro. Se poate aplica pentru împrumut doar după ce te înscrii la universitate. În anul I se poate lua acest împrumut sub formă de ajutor costuri de trai. Din anul II se poate plăti direct taxa de şcolarizare”, mai spune consiliera.
A doua variantă este împrumutul pentru costurile de trai. ”Aici condiţia este ca studentul să lucreze 56 de ore pe lună. Dacă va lucra, el va putea lua un împrumut de 500 de euro pe lună cu care se va putea susţine pe perioada studiilor. Joburile pentru studenţi sunt în restaurante, cafenele, magazine de haine. Împrumutul trebuie rambursat între 15 şi 35 de ani după finalizarea studiilor, în funcţie de nivelul câştigurilor.”
Varianta a treia de finanţare nu este un împrumut, ci un ajutor din partea statului care se aplică celor care deja lucrează şi care pot lua o sumă adiţională de 380 de euro pe lună. ”Această sumă nu trebuie returnată, atâta timp cât studentul va finaliza studiile în 10 ani – adică nu-şi ia pauze intermitente în ciclul său de licenţă sau masterat - şi aduce dovezi ale veniturilor părinţilor care trebuie să totalizeze împreună nu mai mult de 45.000 de euro pe an.”
Ultima variantă este cea care adaugă la celelalte şi transportul gratuit. ”Dacă termină studiile în 10 ani, dacă lucrează 56 de ore pe lună şi dacă are sub 30 de ani, va avea şi transportul gratuit. Pentru variantele de finanţare se aplică în fiecare an”, mai spune Ana-Maria Papp.
Suedia şi Danemarca – şcoală gratuită, de bună calitate
Suedia şi Danemarca sunt alte ţări nordice care capacitează interesul studenţilor din România. ”Primul atu este că învăţământul este gratuit. În al doilea rând, programele oferite sunt de bună calitate. Mai ales cele de inginerie sunt extraordinar de bune, iar Danemarca duce lipsă de ingineri în acest moment. Şi salariile inginerilor în Danemarca sunt foarte mari. Iar noi observăm un trend crescut către specializările de IT şi inginerie. Cursurile sunt în limba engleză, durata studiilor de licenţă fiind de 3,6 ani, iar cele de masterat de 2 ani, comparativ cu Olanda unde avem 1 an la masterat”, explică specialista. În Suedia, tinerii români ale să studieze economie, relaţii internaţionale şi informatică.
Costul vieţii în Danemarca este puţin mai ridicat decât în Olanda. Ce se câştigă în urma facultăţii gratuite se pierde când vine vorba de traiul zilnic. ”Pentru Copenhaga, chiriile încep de la 550 de euro pe lună şi pot urca până la 1.200 de euro. În Aarhus, Aalborg, oraşe universitare daneze, chiriile sunt între 480 şi 600 de euro pe lună. Dacă în Olanda, studentul va cheltui în jur de 1.000 de euro lunar, în Danemarca, într-un oraş mai mic va ajune la 1.500. Pentru Suedia, costurile de trai ajung cam la nivelul Olandei”, conchide Ana-Maria Papp.
Pentru Olanda, aplicaţiile trebuie trimise până pe 15 ianuarie pentru anumite specializări, dar sunt şi termene de 1 mai, pentru altele.
Pentru Danemarca, data limită până la care pot fi trimise aplicaţiile este 15 martie şi pentru Suedia 15 ianuarie, pentru anumite specializări, şi 1 mai, pentru altele.