Ministrul Remus Pricopie: „Trebuie să regândim programa de liceu”
0
Invitat joi seara la emisiunea „Ora de Business” a lui Moise Guran, de la TVR 1, ministrul Educaţiei, Remus Pricopie, a vorbit despre posibilitatea de a regândi programa de la liceu, astfel încât să fie mai puţine discipline, iar materia să fie mai concentrată. Spre exemplu, în loc de o oră de istorie timp de patru ani, poate că este mai bine ca elevii să facă două ore de istorie pe săptămână în doi ani, a spus ministrul.
Pricopie a mai vorbit despre posibilitatea ca mediile din generală să conteze şi mai puţin la admiterea de la liceu. Dacă anul acestea, ele vor avea o pondere de 25%, faţă de 50% de până acum, în 2015, ele s-ar putea să conteze şi mai puţin, cu o pondere de 15-20%.
Ministrul Educaţiei a revenit asupra orelor de sport de la şcoală şi a menţionat că toate clasele vor avea cel puţin două ore de sport de la anul (2014-2015), excepţie putând să facă elevii din clasa a XII-a. În rest, copii din ciclul primar, cei din clasa a IX-a şi a V-a s-ar putea să aibă patru ore de educaţie fizică pe săptămână.
Moise Guran: Cum aţi pune dvs. ţara noastră pe hârtie pentru următorii 20 de ani, cam cum ar trebui ea să arate?
Remus Pricopie: „Una dintre problemele de azi este că încercăm să educăm copiii pentru o societate de peste 20 de ani, ceea ce este greu să ne imaginăm fiindcă viteza transformărilor este în creştere, Din păcate acum 20 de ani nu prea ne-am gândit la următorii 20 de ani.”
De ce involuează educaţia în România?
„Analizăm inclusiv involuţia educaţiei din România. Cea mai gravă problemă este că acum 20 de ani aveam 98% din cetăţeni alfabetizaţi, iar analfabeţii erau în principal persoane în vârstă, în timp ce azi avem 94% alfabetizaţi, însă acum majoritatea analfabeţilor sunt tineri. (...) Eu vreau să privesc PISA un pic diferit. Am semnat hotărârea de guvern prin care România să participe la PISA şi în 2015. România în momentul de faţă a crescut, iar ca rată de creştere este una dintre cele mai ridicate. Am pregătit o serie de lucruri pentru ca aceşti copii să fie antrenaţi să lucreze mai uşor cu numerele şi să citească mai uşor. Apare o diferenţă semnificativă între rezultatele dintre băieţi şi fete, la citire spre exemplu fetele sunt mai bune decât băieţii şi se mai constată diferenţe mari între elevii care provin din familii înstărite şi cei care vin din medii defavorizate.”
M-a îngrijorat faptul că suntem pe ultimul loc în Europa în ceea ce priveşte motivarea copiilor de a învăţa. De ce?
„Din punctul nostru de vedere, constatăm că ceea ce se întâmplă în clasă nu are legătură cu realitatea, de multe ori. Spre exemplu există manuale de geografie unde scrie că Iugoslavia este vecină cu România, de asta vrem să reînnoim manualele. De asemenea, introducem componenta digitală. În momentul în care vor exista conţinuturi educaţionale mult mai atractive, copiii vor fi mai motivaţi. (...) De asemenea, sunt 1.400 de şcoli care nu îndeplinesc condiţiile pentru ca elevii să înveţe, nu au căldură spre exemplu.”
Deci şcoala este neprimitoare şi urâtă, iar manualele nu sunt bune...
„Dialogul dintre profesori şi părinţi mai este o problemă. Părinţii trebuie să ştie ce se întâmplă la şcoală, iar şcoala trebuie să ştie ce se întâmplă cu copiii acasă. Luaţi spre exemplu problema absenteismului. Nu se poate ca un elev să lipsească de la şcoală mult timp şi şcoala să nu se intereseze la familie despre ce se întâmplă cu el. Există o lipsă de cultură în raport cu educaţia, a părinţilor şi a comunităţii.”
Curriculumul şi calitatea profesorilor, nu sunt şi astea un motiv de demotivaţie?
„Avem 280.000 de cadre didactice în total (preuniversitar şi universitar). Eu cred că ar fi o jignire să spunem că sunt dezinteresaţi cu toţii. Dialogul dintre şcoală, părinţi, sindicate şi minister trebuie să fie constant.”
„Şcoala este a elevului”
Scopul social al şcolii îl reprezintă elevul sau profesorul? Este şcoala elevului sau şcoala profesorului?
„Evident că este şcoala elevilor. Eu cred că profesorul este un partener, ce ne facem fără profesori?Desigur, sunt profesori şi profesori, dar efortul nostru este de a spriji şcoala să aibă cele mai bune rezultate. (...) Sistemul are imunitate.”
Cum ar fi dacă nu ar mai exista inspectoratele, pârghiile acelea politice de control?
„Nu văd pârghia de constrângere politică. Eu numesc deocamdată inspectori, momentan nu există în sistem un inspector ales prin concurs, ultima dată când s-au ales prin concurs a fost pe vrmea când eram secretar de stat. Anul acesta am dat afară cinci inspectori generali şi general-adjuncţi pentru că nu şi-au făcut treaba.”
Eu nu înţeleg de ce noi nu reuşim să le dăm profesorilor salarii mai mari?
„Eu cred că este problema ministerului şi a guvernului în general. Dacă vorbim de salarii, trebuie să vorbim nu numai de cele ale profesorilor, ci şi de salariile doctorilor”.
Posibile schimbări în programa de la liceu
Nu am putea să-i plătim mai bine pe profesorii care merită, pe cei mai buni?
„Desigur că ne gândim să reaşezăm modul în care predăm la liceu. În momentul de faţă numărul de discipline este foarte mare şi cred că ar fi mai bine să ai un număr mai mic de discipline, dar să aloci un timp mai mare pentru fiecare astfel încât să poţi să faci disciplina respectivă mai atractivă. (..) Reaşezăm programa, în loc să faci o oră de istorie timp de patru ani, poate că este mai bine să faci două ore de istorie pe săptămână în doi ani. Acest lucru trebuie pregătit foarte bine inclusiv cu sindicatele. În ceea ce priveşte salarizarea, există un sistem piramidal şi sunt de acord că o bună parte din salarizarea cadrelor didactice trebuie să se lege de performanţa de la clasă, dar asta nu se poate face într-o săptămână, într-un an ci în timpul corespunzător.”
Dacă un elev nu este atent la o oră de curs, cine e de vină? Elevul, profesorul, părintele, sau programa şcolară?
„Nu există un răspuns general, avem peste trei milioane de elevi. Dacă noi considerăm că toţi copiii trebuie să acţioneze la fel, greşim. Copiii sunt diferiţi, au interese diferite, sunt mai interesaţi de unele materii decât de altele. Trebuie să încercăm să privim cât se poate de personalizat sistemul de educaţie. Cauzele neatenţiei sunt multiple, trebuie analizat, dar problema vine din toate părţine.”
Nu credeţi că motivarea profesorilor este cheia educaţiei?
„Calitatea corpului profesoral şi modul în care îi motivezi pe profesori reprezintă unul dintre cele mai importante aspecte ale educaţiei. Anul acesta am avut 9,4 miliarde de RON fonduri salariale, anul viitor vom avea 10,4 miliarde de RON. Avem şi bani pentru creşterea salarială e celor cu o vechime de cel mult 6 ani, o creştere de 10%.”
Să discutăm puţin şi despre meditaţii ca sursă alternativă de finanţare. E bine sau e rău că profesorii dau meditaţii?
„Meditaţiile sunt prevăzute de lege, sigur că aici apare şi o problemă de morală. Nu este normal să faci meditaţii cu proprii tăi elevi.”
Mediile din generală ar putea conta şi 15-20% la admitere în viitor
Profesorii compensează o lipsă a educaţiei din sistem prin aceste meditaţii, nu e un lucru bun?
„Cred că este catastrofal ca unui copil să i se spună că este de nota 9 când el este de 2. Am văzut că există diferenţe de până la 7 puncte între notele de la clasă şi cele de la Evaluarea Naţională (cazul unei şcoli din Galaţi). De aceea am redus la 25% ponderea notelor din V-VIII la admiterea la liceu. Prima dată am vrut să fac schimbarea asta în 2015, dar am zis că nu se poate să mai mergem încă un an pe aceeaşi formulă. Nu am scos de tot ponderea mediilor din generală fiindcă ar fi fost o măsură bruscă şi poţi să ai situaţii în care copiii au emoţii, sau sunt bolnavi în ziua examenului şi să ia o notă mică deci mediile din generală pot compensa în astfel decazuri. Am putea avea 80-85% ponderea examenului în viitor (2015), dar momentan, în 2014, mergem pe varianta de 75%.
De ce să nu impozităm meditaţiile, un impozit de 5%?
„Va trebui să medităm asupra acestei idei. Sunt cu totul de acord că trebuie să mărim salariile profesorilor.”
Am o întrebare de la fiul meu. De ce face numai o oră de sport în clasa a VIII-a?
„Am anunţat public că de anul şcolar următor, toţi copii vor avea minim două ore de educaţie fizică, poate cu excepţia celor de clasa a XII-a. În acelaşi timp, se încearcă ca elevii din clasele a V-a şi a IX-a, cât şi cei din ciclul primar, să aibă patru ore de educaţie fizică.”
Ministerul Educaţiei a publicat pe site proiectele de hotărâre de guvern prin care se alocă 42,13 milioane de lei din Fondul de rezervă al Guvernului prevăzut în bugetul de stat pe anul 2013 pentru plata salariilor profesorilor din sistemul de învăţământ preuniversitar şi a drepturilor câştigate în instanţă de dascălii din universitar, la nivel naţional.
Instituţiile de învăţământ preuniversitar de stat finanţate din bugetele locale vor primi 46 de milioane de lei din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru plata salariilor şi a sporurilor (41 de milioane de lei), dar şi pentru achitarea salariilor restante câştigate de ei în instanţă (5 milioane de lei), potrivit unei decizii aprobate în şedinţa Executivului de miercuri.
Senatorii au decis ca statul să plătească şi naveta personalului auxiliar din educaţie
Personalul administrativ şi de întreţinere, pedagogii, mediatorii şi asistenţii sociali din grădiniţe, şcoli şi licee vor putea să-şi deconteze banii de navetă, după ce Senatul, în calitate de cameră decizională, a modificat marţi un articol din Legea Educaţiei Naţionale. Propunerea legislativă a fost adoptată cu 104 voturi „pentru”, 2 voturi „împotrivă” şi 3 abţineri.
Se încarcă comentariile...
