DEZBATERE Cum putem salva meseria de dascăl. Cu cât sunt mai prost plătiţi profesorii români decât colegii lor din Europa

Salariile foarte de mici ale profesorilor, calitatea modului în care se predă în şcolile româneşti şi cât de atractivă mai este meseria de dascăl în ţara noastră, acestea sunt temele dezbătute de elevi, profesori, parlamentari şi reprezentanţii autorităţilor locale în peste 1.000 de şcoli din România în cadrul Campaniei Globale pentru Educaţie.

Campania, susţinută de Ministerul Educaţiei, are loc săptămâna aceasta sub sloganul ”Fiecare copil are nevoie de un profesor! Profesori bine calificaţi pentru toţi copiii”.

România se numără printre statele membre ale UE în care salariul de bază pentru profesori, raportat la produsul intern brut (PIB) pe cap de locuitor este unul dintre cele mai mici – sub 50%, în timp ce, în Germania este de 141%, iar în Spania este de 136%, potrivit unui studiu al Comisiei Europene - "Supporting the Teatching profession for better learning outcomes" ("Susţinerea profesiei de dascăl pentru o educaţie mai bună").

De asemenea, România este una dintre ţările în care un cadru didactic are nevoie de mai mult de 34 de ani la catedră pentru a ajunge la salariul maxim posibil din punct de vedere legal. 

"Un dascăl cu 800 de lei moare de foame dacă nu este întreţinut de familie. Ar trebui să luăm exemplul Finlandei şi Germaniei, care au investit masiv în educaţie şi cercetare. Să ştiţi că se poate ajunge la un salariu de 2.000 de lei pentru profesori şi într-un an dacă există voinţă politică", a declarat preşedintele Sindicatelor Libere din Învăţământ, Simion Hăncescu în cadrul unei dezbateri care a avut loc, joi, la liceul pedagogic "Elena Cuza" din Capitală.

De ce să fii profesor în România

Elevii liceului unde se formează viitorii profesori au dezbătut viitorul meseriei pe care vor să şi-o aleagă împreună cu reprezentanţii Organizaţiei "Salvaţi Copiii", cu senatorul Liviu Marian Pop (preşedintele Comisiei pentru muncă din Senat), cu Simion Hăncescu şi cu directoarele liceului unde învaţă, Carmen Tica şi Gabriela Mirea.

Majoritatea elevelor sunt îngrijorate că nu vor avea din ce să se întreţină dacă aleg această meserie pe care vor să o facă din plăcerea de a lucra cu copii şi fiindcă simt că au o vocaţie pentru a fi dascăli. "Dacă nu-mi găsesc pe cineva care să mă întreţină, eu cum o să trăiesc?", întreabă o fată. O colegă de a ei spune visător că nu o sperie neajunsurile meseriei de profesor şi că ar vrea să încerce să vadă dacă poate să devină profesoară, meserie pe care şi-a dorit-o de mică.

Senatorul Liviu Marian Pop le-a promis tinerilor prezenţi la dezbatere că va face tot posibilul ca sistemul de învăţământ să arate altfel peste 10 ani, în special în ceea ce priveşte salariile dascălilor. "Mi-am adus aminte de dirigintele meu din generală care s-a pensionat în 2009 şi care mi-a zis atunci: 'De ce nu mi-a dat statul român un salariu bun ca să am şi eu o pensie din care să trăiesc acum?'."

În ce condiţii s-ar putea mări salariile dascălilor

Pentru ca dascălii să aibă salarii decente, ar fi nevoie de un buget cel puţin dublu la educaţie. Anul acesta, guvernul român a alocat doar 3,22% din PIB învăţământului, în condiţiile în care este necesar de minimum 6% pentru ca sistemul să nu se confrunte cu neajunsuri mari.

Finlanda, ţara care pe primul loc în topurile internaţionale pe educaţie din punct de vedere al calităţii şi al rezultatelor, alocă de ani buni 10% din PIB educaţiei. Rezultatele se văd, iar Brazilia a urmat exemplul şi a început să aloce tot în jur de 10% .

"Veţi vedea că în 10 ani de zile, Brazilia va fi printre primele locuri nu numai în educaţie, ci pe toate domeniile, fiindcă de la educaţia viitoarelor generaţii porneşte totul, acolo trebuie să investim pentru viitor, în oamenii care vor susţine societatea peste 20-30 de ani", atrage atenţia Hăncescu.

Materia predată este învechită

O altă problemă semnalată la dezbatere a fost materia învechită care se predă în şcoli şi lipsa de resurse. "Pe mine mă îngrozeşte faptul că predau aceeaşi materie pe care mi-au predat-o şi mie profesoara de biologie acum 20 de ani. Unde ajungem dacă nu ţinem pasul cu vremurile şi nu înnoim informaţia pe care o dăm mai departe copiilor?", întreabă directoarea Tica, care este profesoară de biologie.

Mai puţini profesori în sistem

Din cauza problemelor semnalate, în special din pricina salariilor foarte mici, numărul cadrelor didactice din România este în scădere şi foarte mulţi tineri care pornesc pe acest drum sunt nevoiţi să renunţe fiindcă nu se pot întreţine din ceea ce câştigă.

Spre exemplu, în anul şcolar 2010-2011 au fost cu 1000 de cadre didactice mai puţin faţă de anul anterior, potrivit Agenţiei Române de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Preuniversitar (ARACIP). În consecinţă, raportul de copii per cadru didactic a crescut, ajungând la valoarea înregistrată la începutul anilor 2000.

Ce este Campania Globală pentru Educaţie

Campania Globală pentru Educaţie (CGE) este o iniţiativă a societăţii civile, începută în anul 1999, care are ca scop combaterea crizei globale din domeniul educaţiei. CGE este susţinută de organizaţii nonguvernamentale şi guvernamentale din aproape 100 de ţări din întreaga lume. În România, printre susţinători se numără şi Organizaţia Salvaţi Copiii, Ministerul Educaţiei Naţionale şi Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ.

În anul 2001, Campania Globală pentru Educaţie a început să organizeze Săptămâna Globală de Acţiune în care se organizează diverse evenimente şi dezbateri în şcoli pe o temă. Anul acesta, sloganul este ”Fiecare copil are nevoie de un profesor! Profesori bine calificaţi pentru toţi copiii”, temă care a fost abordată în cadrul aceleiaşi campanii şi în anul 2006.