Dezvoltarea unui ecosistem digital performant, prioritate strategică pentru sistemul de învăţământ din România

De-a lungul timpului, tehnologia a devenit tot mai importantă pentru fiecare segment al societăţii şi a dobândit un rol transformator, iar acest impact s-a observat cu precădere în sectorul educaţional care a fost pus la încercare în ultimii aproape 2 ani.

Schimbarile resimţite în ultima perioadă, dar care se întrevedeau de ceva vreme,  au condus la nevoia de digitalizare a sectorului educaţional şi de aliniere a competenţelor digitale ale elevilor la cerinţele pieţei muncii din viitor. În aceste condiţii, profesorii se confruntă cu necesitatea de adaptare la noile generaţii care afişează stiluri şi nevoi de învăţare diferite faţă de cele din trecut.

De-a lungul timpului, Microsoft s-a implicat în proiecte prin care a contribuit la digitalizarea şi, implicit, la dezvoltarea sistemului de învăţământ din România şi a derulat alături de unii dintre partenerii săi de afaceri proiecte şi programe care să sprijine instituţiile de învăţământ să se adapteze erei digitale.

În prezent, compania pune la dispoziţia studenţilor, elevilor şi profesorilor instrumente digitale eficiente care să le faciliteze acestora accesul rapid la tot ceea ce au nevoie pentru a înlesni procesul de predare şi învăţare, dezvoltă programe în acest sens şi deschide dialogul despre educaţie împreună cu reprezentanţi ai unităţilor de învăţământ din ţară.

“La nivelul Uniunii Europene, au fost identificate două priorităţi strategice europene privind educaţia digitală: dezvoltarea unui ecosistem educaţional digital de înaltă performanţă şi îmbunătăţirea abilităţilor şi a competenţelor pe drumul transformarii digitale. Ţinând cont de aceste două priorităţi, asumate de România în proiecte naţionale strategice precum ‘România Educată’ sau mai recent, PNRR, Microsoft România s-a implicat direct în dezvoltarea componentei digitale a sistemului educaţional românesc în ultimii ani. Astfel, am putut sprijini rapid instituţiile educaţionale să se adapteze modelului de învăţământ care îmbină metodele tradiţionale de predare/învăţare cu instrumente şi resurse digitale”, a afirmat Marilena Ionaşcu, Director Educaţie, în cadrul Microsoft România. 

“Tehnologia şi resursele educaţionale digitale vin în completarea interacţiunii directe, la clasă, dintre profesori şi elevi sau studenţi şi nu reprezintă doar un instrument de livrare de conţinut, ci o resursă care sprijină şi facilitează dezvoltarea de noi competenţe şi abilităţi, pornind de la profesori şi ajungând la studenţi şi elevi”, a mai explicat Marilena Ionaşcu.

În parteneriat cu Fundaţia EOS Romania, Microsoft a pus la dispoziţia elevilor şi a profesorilor cursuri şi examene localizate în limba română, care au fost construite pornind de la Cadrul European pentru competenţele digitale ale profesorilor, respectiv ale cetăţenilor. Laurenţiu Bunescu, Director Programe de educaţie digital la EOS România, subliniază că mai puţin de o treime dintre românii cu vârste cuprinse între 16 şi 74 de ani au competenţe digitale de bază, competenţe care sunt necesare în 90% dintre locurile de muncă actuale, atrăgând atenţia asupra faptului că, în momentul de faţă, România nu are o strategie pentru educaţie şi incluziune digitală.

“În acest context, Fundaţia EOS, cu sprijinul Microsoft Philantropies, derulează programul EOS Digital Academy – o platformă online care oferă acces gratuit la învăţare, certificare şi angajare. Resursele Microsoft şi LinkedIn sunt folosite pentru a sprijini în special persoanele care au rămas fără un loc de muncă deoarece sectoarele economice în care operau au fost afectate de pandemia COVID-19 şi de procesul accelerat de transformare digitală”.

Ca parte a planului de sprijnire a sectorului educaţional ce numără o serie de iniţiative locale şi globale, Microsoft România a reunit recent, în cadrul unui eveniment, specialişti din sistemul de învăţământ şi experţi din mediul privat care au analizat în detaliu perspectivele asupra viitorului sistemului de învăţământ, şi oportunităţile pe care le avem în faţă.

Potrivit domnului Mihnea Costoiu, Rector al Universităţii Politehnice din Bucureşti, şi invitat al acestui eveniment, este necesar să găsim metode de livrare a informaţiei şi a competenţelor care să fie eficiente şi care să permită recalificarea rapidă a inginerilor şi profesioniştilor, în contextul în care peste jumătate (60%) din locurile de muncă ale viitorului nu au fost create încă, iar oamenii îşi vor actualiza specializarea sau chiar meseria o dată la câţiva ani. Domnul Costoiu afirmă că universitatea pe care o reprezintă încearcă să ofere atât o educaţie antreprenorială, dar şi sprijin antreprenorial, prin intermediul incubatoarelor sau al acceleratorelor anteprenoriale, care preiau studenţii cu proiectele lor şi îi ajută să îşi perfecţioneze ideea de afacere, să clarifice conceptul, să formuleze prezentarea, să îşi dezvolte produsul, să capete finanţare pentru acel produs şi să îl lanseze.

Nu doar sistemul educaţional se află într-o tranziţie către digital, ci şi piaţa muncii care suferă carenţe din punct de vedere al competenţelor. Bineînţeles, această metamorfoză digitală pune la dispoziţia studenţilor şi a profesorilor instrumente utile pentru a depăşi aceste deficienţe, aşa cum menţionează şi Leonard Azamfirei, Rector al UMFST G.E. Palade Târgu Mureş, invitat în cadrul evenimentului organizat de Microsoft România: “În perioada pandemiei COVID-19 am fost forţaţi la o recalificare aproape forţată pentru dobândirea sau îmbunătăţirea competenţelor digitale pentru profesori, dar şi pentru studenţi permiţându-ne însă şi radiografierea  unei situaţii deficitare despre care vorbeam mai puţin. (…) Dacă ne limităm la utilizarea tehnologiei pentru replicarea învăţământului clasic şi a evaluărilor tradiţionale, vom face un deserviciu învăţământului. Digitalizarea implică reimaginarea proceselor actuale de educaţie şi formare, cu ajutorul tehnologiilor digitale, iar principalul scop al digitalizării în educaţie este să adauge valoare şi să crească eficacitatea prin intermediul tehnologiilor moderne”.

În acelaşi timp, prin participarea în programul Şcoala Parteneră Microsoft, Colegiul Naţional Samuel von Brukenthal din Sibiu a consolidat atât pregătirea şi formarea profesorilor, precum şi dobândirea competenţelor digitale de bază şi de pedagogie digitală. Delilah Florea, profesor în cadrul unităţii de învăţământ, e explicat: “Fomarea profesorilor poate constitui un impuls pentru buna funcţionare a unei şcoli şi joacă un rol important pentru că ei pot transmite mai departe cunoştiinţele acumulate şi pot deschide orizonturi noi de învăţare pentru elevi. Am reuşit certificarea unui număr de profesori în programul Microsoft Certified Educator prin care cadrele didactice au dobândit 15 credite profesionale transferabile. Considerăm că suntem mult mai pregatiţi pentru predarea online prin intermediul Microsoft Teams”.

O altă unitate de învăţământ care a pus un accent deosebit pe pregătirea digitală a cadrelor didactice, încă de la momentul declanşării pandemiei, este Colegiul Naţional „Emanuil Gojdu” din Oradea. Potrivit domnului profesor Adrian Niţă, unitatea de învăţământ a organizat, cu sprijinul Fundaţiei EOS şi al experţilor din cadrul Brinel şi Microsoft, sesiuni de formare pentru iniţierea personalului didactic în desfăşurarea învăţământului online utilizând platforme precum Microsoft Teams sau aplicaţii din Microsoft365. De asemenea, a fost creată o platformă virtuală pentru desfăşurarea activităţilor din şcoală: au fost create clase virtuale, dar şi o sală profesorală - pentru desfăşurarea consiliilor profesorale, a şedinţelor Consiliului de Administraţie şi nu doar.

Şi alte organizaţii din mediul privat susţin digitalizarea învăţământului din România, iar printre acestea se numără şi Net Brinel. Ovidiu Teodorescu, Business Solutions Delivery Director în cadrul Net Brinel, a declarat: “BRINEL este un partener vechi al instituţiilor de învăţământ din România cu o experienţă de 30 de ani în digitalizarea proceselor din mediul educaţional. Fie că au fost proiecte de management al activităţii academice, management economic, management al cercetării, sau e-learning, ne-am susţinut tot timpul partenerii identificând soluţiile ideale din portofoliul creatorilor de tehnologie şi le-am implementat cu succes. Următoarea perioadă va fi dominată de continuarea digitalizării mediului educaţional, atât prin PNRR cât şi prin alte eforturi individuale şi noi garantăm că vom fi în continuare alături de instituţiile de învăţământ”.

Soluţiile digitale, în general, au multiple scenarii de aplicabilitate în educaţie, iar un exemplu specific în această direcţie este reprezentat de tehnologia blockchain. Potrivit lui Dan Popescu, Head of R&D în cadrul Modex, aceasta poate fi utilizată pentru a păstra istoricul de note, diplome si reuşite ale unui student de la începutul şcolii până la finalizarea studiilor. De asemenea, se păstrează datele nemodificate, ceea ce face situaţiile de fraudă şi modificările ulterioare imposibile.

Parteneriatele dintre sectorul privat şi domeniul educaţional permit partajarea resurselor şi implementarea instrumentelor necesare depăşirii unor obstacole care împiedică dezvoltarea învăţământului digital, precum: fondurile limitate, lipsa expertizei tehnice şi a capacităţilor de integrare a tehnologiei în educaţie. Mai mult, atunci când partenerii publici şi privaţi îşi unesc forţele pentru a îmbunătăţi furnizarea de servicii digitale în sectorul educaţional, punctele lor forte complementare pot accelera ritmul progresului. Noua eră digitală a accelerat metamorfoza proceselor pedagogice şi a evidenţiat importanţa reproiectării şi regândirii metodelor de predare şi învăţare, iar educaţia accesibilă oricui şi de oriunde a devenit o posibilitate reală.

Articol realizat cu sprijinul MICROSOFT