Suedia mizează puternic pe energie nucleară. Ce se întâmplă în România

Guvernul Suediei a anunțat că intenționează să construiască echivalentul a două noi reactoare nucleare convenționale până în 2035 pentru a răspunde cererii crescânde de energie curată din industrie și transporturi și că este pregătit să preia o parte din costuri.

În România, energia nucleară are un rol major în securitatea energetică

Până în 2045, guvernul dorește să aibă echivalentul a 10 noi reactoare, dintre care unele vor fi probabil reactoare modulare mici (SMR), mai mici decât reactoarele convenționale.

Ministrul Energiei, Ebba Busch, a declarat că guvernul plănuiește o "construcție masivă" de noi centrale nucleare până în 2045.

"Este decisiv pentru tranziția ecologică, pentru locurile de muncă din Suedia și, în esență, pentru bunăstarea cetățenilor noștri", a declarat ea reporterilor.

Țări precum Polonia, Republica Cehă și Marea Britanie caută să extindă energia nucleară pe măsură ce societățile trec la un viitor fără combustibili fosili.

Criticii au subliniat însă costurile uriașe și reticența sectorului privat de a investi fără garanții sau alte stimulente - cum ar fi acordul încheiat de Marea Britanie cu dezvoltatorul nuclear francez EDF pentru noua sa centrală Hinkley Point C, care a oferit garanții de preț.

Guvernul Suediei a oferit deja garanții de împrumut în valoare de 400 de miliarde de coroane (37,71 miliarde de dolari) pentru a sprijini proiectele de energie nucleară, despre care spune că sunt necesare pentru a alimenta dezvoltări precum producția de oțel fără combustibili fosili, dar a declarat că acum este dispus să își asume o parte mai mare din investitie.

"Garanțiile sunt foarte importante, dar nu vor fi suficiente", a declarat ministrul de finanțe Elisabeth Svantesson. "Pentru acest tip de infrastructură va fi nevoie ca statul să ia parte și să împartă riscul".

Guvernul a declarat că nu a decis încă ce fel de model de finanțare va adopta, dar a subliniat că sectorul privat este pregătit să investească în construirea de noi centrale, în condițiile potrivite. Ministrul Energiei, Busch, a declarat că printre cei care și-au exprimat interesul se numără Vattenfall, compania de stat, Fortum din Finlanda și Uniper din Germania.

Suedia a votat în 1980 pentru a renunța la energia nucleară și mai are doar șase reactoare din cele 12 reactoare inițiale încă în producție.

Actualul guvern de dreapta dorește să înlocuiască reactoarele vechi și să extindă flota pentru a impulsiona electrificarea industriei și a transporturilor.

Guvernul a estimat că cererea de energie electrică va crește la aproximativ 300 Twh până în 2045, ca urmare a tranziției către o societate fără combustibili fosili, față de aproximativ 140 Twh în prezent.

România cu mult înaintea altor state - Strategia energiei verzi prin energie nucleară

În România, energia nucleară are un rol major în securitatea energetică a României, asigurând 20% din necesarul energetic în prezent. În viitor, programul nuclear românesc va contribui la reenergizarea României prin creșterea capacității de producție de energie nucleară a României până în 2030, prin retehnologizarea Unității 1, punerea în funcțiune a Unităților 3 și 4, dezvoltarea proiectului reactoarelor modulare mici. Acestea vor contribui cu energie curată, la securitatea energetică a României, independența energetică, protecția consumatorilor și atingerea țintelor de decarbonizare. Totodată, proiectele SNN pot contribui la susținerea securității energetice în regiune.

Capacităţile de producţie pe bază de energie nucleară nu au emisii de CO2, sunt disponibile 24/7, au o dependenţă extrem de redusă de factorul climatic, sunt sigure.

Actualul context geopolitic global a subliniat mai mult ca niciodată importanța unui sistem energetic rezistent, decarbonizat și independent. Securitatea aprovizionării cu energie și prețurile accesibile pentru cetățeni și industrii sunt chestiuni urgente pentru factorii de decizie din întreaga lume.

Similar Suediei, Statul Roman va sprijin realizarea Unitatilor 3 și 4 CNE Cernavodă prin Acordul de sprijin care presupune angajamentul statului român în realizarea demersurilor necesare pentru finanțarea Proiectului inclusiv prin: acordarea de garanții de stat finanțatorilor proiectului; implementarea schemei de tip „Contracte pentru diferență” și adoptării măsurilor administrative și/sau legislative în vederea asigurării îndeplinierii criteriilor tehnice prevăzute în Actul Delegat Complementar al Comisiei Europene; aportul în natură prin cantitatea de apă grea și de octoxidul de uraniu aferent primei încărcături de combustibil nuclear, apa de răcire pentru funcționarea celor 2 unități nucleare și finalizarea liniilor de transport a energiei electrice necesare în scopul racordării la Sistemul Energetic Național și evacuarea energiei electrice produse în cele două unități nucleare.

Studiile și scenariile IEA, WEO, MIT au arătat că nu se poate decarbonizare fără nuclear. Situaţia războiului din Ucraina, cu o dependenţă puternică a statelor membre UE de gazul rusesc, a arătat că nu se poate securitate energetică și protecţia consumatorului fără energie nucleară. Securitatea energetică și protecţia consumatorului, extrapolată de la dezvoltare industrială, până la plata facturii, sunt două coordonate strategice care definesc siguranţa, protecţia și independenţa fiecărui stat.

Există studii ample care arată fără echivoc că fără energie nucleară este extrem de dificil de atins ţintele ca să nu mai vorbim de creșterea peste limita de suportabilitate a costurilor asociate decarbonizării. Se estimează că fără energia nucleară, costurile tranziţiei către o economie cu emisii reduse de carbon ar crește cu 1.6 trilioane de dolari.