Statul lichidează termocentralele Doiceşti şi Borzeşti, aflate pe lista neagră a FMI

Statul lichidează termocentralele Doiceşti şi Borzeşti, aflate pe lista neagră a FMI

Ecologizarea fostelor termocentrale va costa sute de milioane de euro

Ministerul Economiei a decis dizolvarea şi lichidarea societăţii Termoelectrica, având în vedere „imposibilitatea realizării obiectului de activitate, respectiv producerea de energie electrică“, se arată într-un anunţ publicitar al companiei. În componenţa societăţii, rezultată după restructurări, intră termocentralele Doiceşti şi Borzeşti, prezente pe lista neagră a FMI.

La restructurare, din Termoelectrica au fost scoase centralele de la Paroşeni, Mintia, Iernut, Drobeta Turnu Severin, Rovinari, Turceni, Bucureşti, Constanţa şi Craiova şi au mai rămas Doiceşti (judeţul Dâmboviţa) şi Borzeşti (judeţul Bacău). Acestea două din urmă sunt vizate de dizolvarea şi lichidarea anunţată astăzi de Termoelectrica.

Din cauza pierderilor masive şi costurilor prea mari pentru producţia de energie, aceste termocentrale au intrat în vizorul Fondului Monetar Internaţional şi iată că, acum, statul s-a decis să le lichideze.

Dacă din punct de vedere strict economic măsura este cea corectă, având în vedere că am mai scăpat de o gaură neagră la buget, din alte puncte de vedere măsura este discutabilă.

Caruselul falimentului

În anii ’90, aceste centre energetice mergeau în plin, cu mii de oameni, dar politica de preţuri a dus inevitabil la catastrofa financiară de azi. Mecanismul este simplu: în timp ce costurile de producţie au crescut odată cu piaţa, preţul produsului finit – energia electrică – a fost mereu ţinut în loc şi astfel s-a ajuns la scumpirea producţiei mult peste încasările posibile. Produci cu trei lei ceea ce vei vinde cu doar un leu. Atenţie, că acest carusel nu a ocolit celelalte termocentrale din România, dar pentru ele încă se mai găsesc soluţii, în timp ce Doiceşti şi Borzeşti au fost lăsate din mână. Specialiştii din domeniul energetic nu exclud varianta că după cele două termocentrale lichidate în aceste zile vor urma şi altele.

Statul trebuie să le ecologizeze

„În arealele acestor termocentrale este o mizerie cruntă, având în vedere tehnologiile învechite pe care le folosesc de peste 40 de ani. Dar să nu uităm că acolo avem platforme industriale foarte bine dotate, cu linii de înaltă tensiune, acces la apa naturală, reţele de conducte, căi ferate interne – lucruri care ar costa foarte mult să le construieşti de la zero. Sigur că ar exista investitori să preia aceste platforme, dar pentru asta ele trebuie ecologizate, şi cred că o soluţie rezonabilă ar fi ca angajaţii care au mai rămas să se ocupe de ecologizare“, a declarat pentru „Adevărul“ Jean Constantinescu, preşedintele Institutului Naţional pentru Studiul Amenajării şi Folosirii Surselor de Energie.

Ce este Termocentrala DOICEŞTI

Centrala Termoelectrică Doiceşti este amplasată în partea de sud a ţării, în nordul regiunii Muntenia, în judeţul Dâmboviţa, în apropierea celei mai semnificative zone miniere Şotânga - Filipeşti. Incinta centralei (aproape 69 de hectare) este cuprinsă între râul Ialomiţa calea ferată curentă Târgovişte-Pietroşiţa.

CTE Doiceşti a fost dezvoltată etapizat, în prima etapă s-au realizat 6 grupuri de 20 MW, iar în a două etapă s-au montat 2 blocuri de 200 MW; mai târziu, grupurile nr. 1-6 au fost scoase din funcţiune. În prezent, puterea instalată în CTE Doiceşti este de 200 MW şi constă într-un bloc cu ardere pe lignit de 200 MW, puse în funcţiune în 1979.

Cazanul este fabricat în Slovacia de uzina TLMACE, iar turbina şi generatorul sunt fabricate în Cehia de uzina SKODA.

Cazanul funcţionează având drept combustibil de bază lignitul din bazinul minier Muntenia, cu o putere calorifică inferioară de 6.911-7.749 kj/kg şi drept combustibil de adaos păcură (cu o putere calorifică inferioară de 38,720 kj/kg) sau gazele naturale (cu puterea calorifică inferioară de 35,581 kj/Ncm).
Sistemul de răcire este astfel construit ca o combinaţie între circuit deschis şi circuit închis cu turnuri de răcire. Apa de răcire este preluată din râul Ialomiţa.  CTE Doiceşti este conectată la Sistemul Energetic Naţional (SEN) prin staţia Târgovişte, de 220 KV, situată la aproximativ 10 km depărtare de centrală.

După ultimele restructurări de personal, la Doiceşti mai lucrează sub 50 de angajaţi.

Ce este Termocentrala BORZEŞTI

Centrala Termoelectrică Borzeşti este amplasată în partea de est a ţării, în judeţul Bacău, lângă oraşul Oneşti (între Uzina de Cauciuc şi uzina Chimică), în apropierea râului Trotuş. A fost realizată în mai multe etape, începând din anul 1955. Capacitatea totală instalată actuală a CTE Borzeşti este de 210 MW şi constă dintr-un bloc de condensaţie pe hidrocarburi pus în funcţiune în anul 1969.

Cazanul a fost fabricat la Taganrog - Federaţia Rusă, iar turbina şi generatorul au fost fabricate în Federaţia Rusă la Uzina LMZ. Cazanul funcţionează având drept combustibil păcura, cu o putere calorifică inferioară de 38.720 kj/kg, şi gazele naturale, cu o putere calorifică inferioară de 31.820 kj/mc.

Sistemul de răcire este construit ca o combinaţie de circuit deschis şi circuit închis cu turnuri de răcire, iar apa de răcire este preluată din râul Trotuş.

CTE Borzeşti este conectată la SEN prin staţia electrică Gutinaş, de 400/220/110 kv, situată la 6 km depărtare de centrală. Fiecare bloc de 210 KV este conectat la această staţie printr-o linie electrică de 220 KV.  

După ultimele restructurări de personal, la Borzeşti mai lucrează cel mult 30 de angajaţi.
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: