Sistemul de sănătate, la un pas de colaps: prea puţini plătesc pentru prea mulţi

Sistemul de sănătate, la un pas de colaps: prea puţini plătesc pentru prea mulţi

Sabia lui Damocles atârnă deasupra sistemului de sănătate din România: există puţini contribuabili, mulţi beneficiari, deficitul nelipsit în ultimii 10 ani a fost acoperit cu bani de la buget, iar majorările salariale recente şi îmbătrânirea iminentă a populaţiei pun şi mai multă presiune pe un sistem deja subfinanţat.

Ştiri pe aceeaşi temă

România cheltuie cu sănătatea unui locuitor numai 1.200 de euro pe an, cea mai mică sumă din Uniune. Asta pentru că doar 6 milioane de români contribuie la sistem, în timp ce alte 12 milioane beneficiază de servicii fără să plătească. În plus, din fondul de sănătate se plătesc acum şi majorări salariale consistente. Toate aceste lucruri, plus multe altele, fac ca sistemul să fie subfinanţat, iar actul medical să fie de o calitate slabă, arată un raport realizat de Curtea de Conturi.

Potrivit documentului, lipsa resurselor financiare şi provocările demografice pun în pericol sustenabilitatea sistemului de sănătate din România. Se estimează că populaţia cu vârsta minimă de 65 de ani va ajunge la 21,5% din totalul populaţiei în 2025, iar populaţia tânără se reduce, ca urmare a unei natalităţi mai mici şi a migraţiei. Aşadar, din ce în ce mai puţine persoane active vor susţine un sistem care trebuie să aibă grijă de din ce în ce mai mulţi bătrâni.

Cele mai mici cheltuieli cu sănătatea din UE

România aloca 1.211,69 euro pentru cheltuielile pe cap de locuitor pentru îngrijiri de sănătate, în anul 2018. În acelaşi timp, Norvegia alocă 4.515,30 euro pe cap de locuitor, adică de 3,72 de ori mai mult decât ţara noastră. Chiar şi Bulgaria alocă mai mult decât România, respectiv 1.268,51 euro pe an. Astfel, România se situează pe ultimul loc în UE în ceea ce priveşte nivelul cheltuielilor pentru sănătate (euro pe cap de locuitor).

De asemenea, există diferenţe semnificative între ţările UE înregistrate şi în cazul procentului din PIB care merge către domeniul sănătăţii. Mai precis, România cheltuie mai puţin de 6% din PIB cu serviciile medicale (publice şi private) comparativ cu media europeană de 8,5% şi cu media de 9,8% a Uniunii Europene. În concluzie, majoritatea comparaţiilor indică faptul că România cheltuie cu sănătatea mai puţin decât alte ţări similare.

12 milioane de români sunt scutiţi de plată

Curtea de Conturi arată că 6,74 milioane de români plătesc contribuţia la asigurările sociale de sănătate (CASS), dintre care 5,57 milioane sunt salariaţi.

În schimb, 12.123.447 români sunt asiguraţi la sistemul asigurărilor sociale de sănătate, dar nu plătesc contribuţia la sănătate. Mai precis există câteva categorii scutite de la plata CASS, printre care: copiii şi studenţii sub 26 de ani, femeile însărcinate, persoanele cu dizabilităţi şi bolnavii cronici, şomerii, pensionarii cu pensii mici şi persoanele care beneficiază de prestaţii sociale.

Serviciile de sănătate utilizate de toate aceste persoane sunt finanţate din contribuţiile de asigurări sociale de sănătate ale populaţiei active şi parţial de la stat. Aşadar, numărul redus de persoane care contribuie la asigurările sociale de sănătate are drept rezultat o subfinanţare accentuată a sistemului de sănătate.

„Existenţa de scutiri de la plata contribuţiilor pentru unele grupuri vulnerabile, cum ar fi şomerii, pensionarii şi persoanele care beneficiază de prestaţii sociale, pentru care statul plăteşte din buget, în numele acestora, către CNAS o contribuţie de asigurări sociale de sănătate, pentru a garanta acoperirea serviciilor lor de sănătate, la nivelul CNAS această contribuţie nu este dimensionată proporţional cu numărul beneficiarilor, iar numărul redus de persoane care contribuie la asigurările sociale de sănătate are drept rezultat o subfinanţare accentuată a sistemului de sănătate”, arată raportul Curţii de Conturi.

Subvenţiile, la maximul ultimilor şase ani

Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) se finanţează în principal din veniturile curente, respectiv impozite şi taxe datorate pe bunuri şi servicii, contribuţii de asigurări şi venituri nefiscale. Veniturile curente au crescut în mod constant, de la 14,5 miliarde lei în anul 2011 la peste 36 miliarde lei în 2019 (din care 32,3 miliarde lei exclusiv din contribuţiile de asigurări plătite de români).

În schimb, subvenţiile de la bugetul de stat au devenit a doua sursă principală de finanţare a Fondului Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate, depăşind încasările din taxa plătită de producătorii de medicamente de aproximativ 1,5 ori. Subvenţiile au ajuns în anul 2019 la cel mai ridicat nivel din 2013 până astăzi, de peste 5,7 miliarde lei.

Pe minus în ultimul deceniu

Nu a existat an în ultimul deceniu în care Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate să nu înregistreze deficit. Asta pentru că, în perioada 2011 – 2019, plăţile din FNUASS au crescut cu 134%, în timp ce încasările au crescut cu numai 100%.

„Raportat la anul 2019, FNUASS a înregistrat excedent în sumă de 18,5 milioane de lei, dar se concluzionează că excedentul nu este unul real, acesta provenind din subvenţii primite de la bugetul de stat şi neputând fi utilizat pentru acoperirea deficitului”, arată Curtea de Conturi.

Potrivit instituţiei, deficitul istoric este şi factorul principal care generează cheltuieli suplimentare cu dobânzile, pe care Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) le va plăti Trezoreriei Statului pentru finanţarea temporară a deficitului.

Curtea de Conturi mai subliniază că deficitul înregistrat în ultimii ani de fondul de sănătate poate conduce la o accentuare a dezechilibrului de la nivelul bugetului, ceea ce va avea influenţe şi în asigurarea unui act medical de calitate pentru populaţie.

Salarii plătite din contribuţii

Începând cu anul 2016, din bugetul Fondului de asigurări de sănătate se plătesc şi transferuri către spitale pentru acoperirea creşterilor salariale, transferuri care s-au majorat de aproximativ de 30 ori în anul 2019 faţă de anul 2016, mai arată Curtea de Conturi.

Din această cauză, creditele bugetare definitive ale FNUASS au crescut de la valoarea de 290 milioane de lei în anul 2016 la valoarea de 9,56 miliarde lei în anul 2019. Astfel, ponderea plăţilor din FNUASS pentru acoperirea creşterilor salariale în total plăţi pentru „Sănătate” a crescut de la circa 1% în anul 2016 la 24,44% în anul 2019.

„Această creştere impactează cu atât mai mult FNUASS cu cât nu s-a asigurat o sursă de finanţare pentru aceste cheltuieli. Astfel, se poate concluziona că aceste influenţe salariale au fost suportate din contribuţiile legale de asigurări de sănătate, denaturând destinaţia legală a acestora”, subliniază Curtea de Conturi.

Potrivit instituţiei, pentru plata majorărilor salariale au fost utilizate fonduri care puteau fi alocate pentru plata serviciilor medicale, medicamentelor şi altele.

Topul restanţierilor la sănătate

Există restanţe semnificative la plata contribuţiilor de asigurări, arată raportul realizat de Curtea de Conturi. Numai cei mai mari 50 de datornici la sănătate aveau restanţe de 1,554 miliarde lei la CNAS, iar multe dintre aceste companii sunt controlate de stat

Cel mai mare datornic la sănătate este Compania Naţională a Huilei, care singură înregistrează restanţe de 654 milioane de lei. Pe locul doi se regăseşte Complexul Energetic Hunedoara, cu datorii de 138 milioane de lei.

Locurile trei şi patru sunt ocupate de firme private. Compania Urban SA, o companie din sectorul 6 din Bucureşti care oferă servicii de gestionare a reziduurilor, are datorii la sănătate de 50,9 milioane de lei.

Salamandra Plus SRL, o companie din industria alimentară din Baia Sprie, Maramureş, care se regăseşte în reorganizare judiciară, are datorii de peste 31,7 milioane de lei.

Totodată, top cinci este completat de Societatea Naţională a Cărbunelui, cu datorii la sănătate de 31,5 milioane de lei.

Restul companiilor din top 10 cu datorii uriaşe la sănătate sunt Centrala Electrică de Termoficare Iaşi (30,7 milioane de lei), Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare (30,2 milioane de lei), Rosal Grup (24,6 milioane de lei), Regia Autonomă de Transport Public Iaşi (22,8 milioane de lei), Realitatea Media (22,2 milioane de lei).

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările