România a scăpat de „centura“ FMI, dar mai vrea una. Negocierile pentru un nou acord, bruiate de lipsa de reforme

Desen de Vali Ivan

Acordul României cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) a expirat sâmbătă, 26 septembrie, în condiţiile în care o evaluare a acestuia nu a mai fost realizată cu succes încă din luna martie 2014, ca urmare a divergenţelor dintre autorităţile române şi oficialii instituţiei în privinţa fiscalităţii, ţara noastră acumulând restanţe şi în cazul reformării companiilor de stat.

Guvernul vrea o nouă înţelegere cu instituţia financiară mondială pentru a se împrumuta mai ieftin pe pieţele mondiale, mai ales în contextul în care noul Cod Fiscal şi apropiata majorare a salariilor în sistemul bugetar vor duce deficitul aproape de 3% în anul 2016.

Numai că oficialii români s-au contrat aproape continuu cu FMI în cadrul ultimului acord, astfel că negocierea unuia nou devine o sarcină mult mai grea.

„În acest moment nu am primit o solicitare oficială pentru un nou program.
Dacă va fi o astfel de cerere, Fondul este gata să iniţieze discuţiile despre politicile potrivite pentru anii următori.
Discuţiile vor lua în considerare toate detaliile, precum obiectivele unui potenţial aranjament, situaţia economică şi politicile preconizate, mediul extern, dar şi proprietatea şi angajamentul faţă de reforme.
În privinţa acestora, evidenţa ultimului program va fi un criteriu important“, a declarat, pentru „Adevărul“, un purtător de cuvânt al FMI.

Întrebat în privinţa unui posibil acord în care frecvenţa vizitelor FMI să fie mai mică, acesta a spus că ar putea exista o flexibilitate, existând în multe cazuri o monitorizare la şase luni.

„Este prematur să discutăm formatul unui posibil angajament în cazul ipotetic al unui nou program. În general, aranjamentele sprijinite de Fond permit o anumită flexibilitate în privinţa frecvenţei monitorizării, care, în multe cazuri, se face pe bază semianuală“, a mai arătat purtătorul de cuvânt.

Probleme fiscale

România a votat un nou Cod Fiscal cu aplicabilitate de la 1 ianuarie 2016.

Acesta prevedea iniţial reducerea cotei generale de TVA de la 24% la 19%, eliminarea taxei pe stâlp, a accizei suplimentare de 7 eurocenţi pe fiecare litru de carburant şi scăderea impozitului pe dividende de la 16% la 5%.

Numai că, pe lângă Codul Fiscal, Parlamentul a aprobat dublarea alocaţiilor şi majorarea salariilor pentru o serie de bugetari, ceea ce vor aduce cheltuieli suplimentare pentru buget.

Astfel, autorităţile au fost nevoite să amâne o parte din măsuri pentru anul 2017: reducerea cotei generale de TVA va avea loc până la 20% în acest 2016 şi 19% în 2017, în vreme ce restul măsurilor vor putea fi aplicate tot din 2017.

Numai în agricultură se va anula taxa pe construcţii speciale de anul viitor, sectorul fiind puternic afectat de seceta din această vară.

Atât FMI, cât şi Comisia Europeană au avertizat încă din primăvară cu privire la problemele bugetare pe care le poate provoca noul Cod Fiscal.

Anterior, FMI nu a fost de acord nici cu reducerea contribuţiilor de asigurări sociale cu 5 puncte procentuale, aceasta fiind implementată totuşi de către guvern din toamna anului trecut fără „patalamaua“ instituţiei.

În fine, chiar şi oficialii Comisiei Europene afirmau în vară că acordul este „deraiat“.

Companiile de stat, călcâiul lui Ahile

Cealaltă mare problemă a României o constituie reforma reală a companiilor de stat. Acestea au fost o parte importantă a ultimului acord cu FMI, dar oficialii instituţiei s-au plâns că prea puţin progres a fost realizat.

Guvernul a promis în mai multe rânduri privatizarea CFR Marfă, Poştei Române, Oltchim şi listările pe bursă ale Hidroelectrica, Complexul Energetic Oltenia, Portul Constanţa, Aeroporturi Bucureşti sau Cupru Min, dar acestea nu s-au întâmplat. Tot ce a reuşit statul să facă în ultimii ani a fost listarea companiilor profitabile din energie, respectiv Romgaz, Electrica şi Nuclearelectrica.

Tot din domeniul energiei, Guvernul îngheţase vreme de un an liberalizarea gazelor pentru populaţie, reluând implementarea calendarului din această vară. În fine, Guvernul s-a contrat cu FMI şi în privinţa viitorului sectorului de cărbune din România.

În luna februarie, delegaţia internaţională a cerut restructurarea drastică a Complexului Energetic Oltenia şi a Complexului Energetic Hunedoara, ambele generând pierderi imense.

Guvernul nu a fost de acord cu acest lucru şi a dorit o eficientizare a acestora astfel încât cărbunele să joace un rol important în viitor în strategia energetică.

„În acelaşi timp, în ciuda unui progres iniţial, reformele structurale au stagnat ulterior, în special în privinşa companiilor de stat“, ne-a mai declarat purtătorul de cuvânt al FMI.

FMI vine în octombrie pentru a regla deficitul pe 2016

O misiune tehnică a FMI va veni la Bucureşti, în luna octombrie, însă nu va fi o misiune de evaluare ci una tehnică cu privire la bugetul pe 2016, declara recent Guillermo Tolosa, reprezentantul FMI în România.

România şi-a asumat prin pactul fiscal european realizarea unui deficit structural de 1% din Produsul Intern Brut pe anul 2016, ceea ce înseamnă un deficit bugetar de circa 1,2%.

Numai că măsurile prevăzute în noul Cod Fiscal şi majorările de salarii duc deficitul la circa 2,9% din PIB, Eugen Teodorovici, ministrul Finanţelor, arătând că acesta va fi totuşi sub limita de 3% de la care Comisia Europeană declanşează procedura de deficit excesiv.

Mai avem nevoie de un nou acord?

Premierul Victor Ponta a declarat în mai multe rânduri, după modificarea Codului Fiscal în Parlament, că un acord cu FMI, Banca Mondială şi Comisia Europeană are efecte pozitive, fără a implica tragere de fonduri.

„România nu are nevoie de niciun dolar şi niciun euro împrumut de la Fondul Monetar Internaţional şi Comisia Europeană, dar acorduri cu instituţiile internaţionale, într-o perioadă frământată pentru regiune şi pentru Europa, eu, personal, cred că sunt un lucru bun, însă decizia va fi luată la nivel politic“, afirma Ponta.

Totuşi, economiştii consideră că un nou acord este o „fugă de responsabilitate“ a Guvernului.

„Este un reflex al politicienilor noştri să se ascundă în spatele unei instituţii financiare“, declara analistul economic Florin Cîţu, pentru „Adevărul“, la începutul lunii septembrie.

De asemenea, profesorul de economie Mircea Coşea se întreba retoric de ce apelează Guvernul la un nou acord, dacă autorităţile anunţă triumfalist că totul merge bine în ţară.

„De la Guvern ni se spune că lucrurile merg fantastic în România, că reducerea TVA funcţionează, se strâng bani la buget şi toate lucrurile merg numai bine, atunci de ce mai avem nevoie?“, arăta Coşea.

Totuşi, în luna mai, Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, afirma că România are nevoie de un „avocat al Diavolului“ şi că un parteneriat cu instituţiile financiare internaţionale ar fi benefic pentru „a vinde credibil reforma fiscală“, în caz contrar „tot ce ai putea să câştigi din reforma fiscală pierzi la dobânzi (la titlurile de stat – n.r.)“.