România depăşeşte aşteptările: creştere economică de 4,3% în 2015

Institutul Naţional de Statistică raportează o creştere economică de 4,3% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. PIB-ul României a crescut peste aşteptări faţă de trimestrul I al anului 2014, pe seria brută ajustată sezonier.

Creşterea economică a României a fost spectaculoasă în ultimii 3 ani. Criza economico-financiară din 2010, suprapusă peste măsurile de austeritate au tras frâna de mână economiei, care a ajuns în 2011-2012 în recesiune tehnică. Ce s-a schimbat în filosofia economică a României din 2012 şi până astăzi a adus ţara pe primele locuri din UE în materie de extindere a PIB-ului.

Analiza efectelor nu este complicată. România are premisele unei creşteri economice accelerate. În primul rând puterea de cumpărare a crescut cu 6,4%. Surplusul pe consum se reflectă în creşterea economică. Mai multe tranzacţii, mai mulţi bani în economie şi mai mulţi bani la buget. Ecuaţia este pozitivă pentru obiectivele României pe termen mediu şi lung. Amnistierea fiscală, reîntregirea salariilor şi pensiilor, creşterea veniturilor minime şi nu în ultimul rând relaxarea fiscală au toate aceeaşi sursă: surplusul economic al României.

Analiza cauzelor creşterii economice accelerate este subiectivă. Sunt mulţi care încearcă să deturneze atenţia de la efectele pozitive ale creşterii economice diseminând panică în rândurile agenţilor economici şi în rândul populaţiei. Lăsând la o parte interesele politice ale acestora sunt câteva cauze irefutabile ale creşterii economice pe care trebuie să le enumerăm cel puţin. În primul rând România a recăpătat încrederea investitorilor prin politici publice predictibile în materie de finanţe şi economie. În al doilea rând, eliminarea austerităţii a dat încredere populaţiei să consume, să crească în mod organic economia. În măsura în care orice dorinţă de consum a fost năruită prin reducerile opertate rapid de Boc-Băsescu şi gaşca, reversul medaliei se observă acum. Românilor nu le este frică să consume.

O altă cauză pe care mulţi preferă să o ignore este schimbarea filosofiei de operare a ANAF. Fiscalitatea în România a luat numeroase forme în tranziţie. De la jungla din anii 90’, la operaţiunile metodice de evaziune generalizată din prima parte a anilor 2000, pentru prima oară România intră în normalitate şi evaziunea fiscală scade rapid!

Interesant este că România a avut mereu potenţialul de a creşte accelerat, problema este că cine a fost la butoane nu a avut curajul sau bunăvoinţa să facă ce trebuie. Creşterea încasărilor la bugetul de stat, declararea tranzacţiilor şi eliminarea într-o bună parte a economiei negre ne-a adus o creştere ecomică peste aşteptări.

Odată ce măsurile de relaxare fiscală vor intra în vigoare se aşteaptă ca în mod natural consumul să crească şi mai mult, organic şi în consecinţă creşterea economică a României să fie şi mai mare.