PROIECT Cei acuzaţi de fraudă cu fonduri europene ar putea scăpa de corecţii, în anumite condiţii

Un proiect de ordonanţă pus în dezbatere publică pe site-ul Ministerului Fondurilor Europene, gestionat de Rovana Plumb, aduce o serie de modificări Legii din 2011 astfel încât persoanele responsabile de proasta gestionare a fondurilor europene sau care au sustras astfel de fonduri să poată scăpa mai uşor de responsabilitate.

Proiectul de OUG, pus în dezbatere publică până la data de 10 februarie, urmăreşte modificarea ordonanţei 66/ 2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice.

Un prim set de modificări vizează eliminarea tuturor definiţiilor pentru termenii reglementaţi deja în cadrul regulamentelor europene aplicabile gestiunii fondurilor europene. 

„Un al doilea set de modificări este rezultatul constatării necesităţii unor clarificări suplimentare şi/sau completări acolo unde s-au constatat lacune ale legislaţiei naţionale, eliminări de prevederi devenite inaplicabile, corelări atât în interiorul actului normativ supus amendării, cât şi cu prevederile unor alte acte normative incidente, toate acestea rezultând din experienţa aferentă activităţii desfăşurate în perioada de programare precedentă, interesul fiind acela de a reduce riscurile de constatare de disfuncţionalităţi în sistemul de management şi control aşa cum a fost acreditat de Autoritatea de Audit, şi, în acelaşi timp, de a asigura un cadru predictibil şi tratament egal beneficiarilor, atât privaţi, cât şi publici”, se arată în nota de fundamentare a proiectuluui de OUG. 

O altă serie de modificări vizează clarificări pentru a evita calcularea unor dobânzi şi penalităţi în sarcina debitorilor (pentru perioada cuprinsă între momentul recuperării sumei datorate şi momentul virării efective a acestei sume în contul autorităţii şi clarificarea data stingerii creanţelor bugetare.

A treia categorie de modificări se referă la corelare şi unitate terminologică, fiind punerea în acord a ordonanţei cu prevederile Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă, art 37, al. 1, ”unitatea terminologică”. 

„La nivel european frauda este definită de Convenţia pentru protecţia intereselor financiare ale Comunităţilor Europene într-un sens mult mai restrâns, respectiv doar la 3 situaţii: 

- fals în declaraţii cu efect obţinerea pe nedrept de fonduri ; 

- schimbarea destinaţiei fondurilor;

- fals în declaraţii care are ca efect diminuarea veniturilor UE.

Aceste 3 situaţii au fost preluate în legislaţia penală naţională fiind prevăzute şi pedepsite prin legea nr. 78/2000, art. 181 – 185. Orice altă infracţiune prevăzută de Codul penal sau alte legi speciale decât Legea 78/2000 nu constituie şi fraudă, în sensul Convenţiei şi al Tratatului TFUE. 

Aceasta va fi în continuare urmărită şi pedepsită conform legislaţiei penale naţionale fără a fi raportată ca fraudă şi fără a fi luate măsuri de suspendare a plăţilor încă de la momentul formulării suspiciunii ci numai după trimiterea în judecată sau, după caz după condamnarea definitivă”, se arată în documentul citat.

Prescripţia intervine după 3 ani

În ceea ce priveşte prescripţia, în nota de fundamentare se menţionează că „este o sancţiune împotriva autoritarii care are atribuţii de emitere a actului. Considerăm că termenul de 3 ani pentru constatarea abaterilor este pe deplin suficient având în vedere şi competentele extinse de verificare si acces la date ale AM conform prevederilor legale şi contractuale”.

Obligaţiile AM în cazul constatării de indicii de fraudă sunt, conform formei actuale, sesizarea concomitentă a DLAF şi DNA şi suspendarea plăţilor către beneficiari – integral pentru cei privaţi şi la nivel de contract economic pentru cei publici. 

Suplimentar, sumele afectate de suspiciune nu se introduc/se retrag din declaraţiile de cheltuieli către CE. 

„Aceste suspendări au creat blocaje în implementarea proiectelor, în unele cazuri soldate cu neimplementarea proiectelor sau falimentul beneficiarilor, iar în alte cazuri  suportarea de la bugetul de stat a sumelor suspendate care nu au mai putut fi utilizate în timp util pentru a fi eligibile. 

În cazul sumelor plătite, prevederile actuale împiedică declararea acestora către CE din momentul formulării oricărei suspiciuni, abordare care nu este impusă prin regulamente. Astfel, a fost clarificat modul de adresare de către autorităţile cu competenţe în gestionarea fondurilor europene a suspiciunilor de fraudă şi eliminarea tratamentului diferenţiat între beneficiarii publici şi cei privaţi, în ceea ce priveşte măsurile care trebuie luate până la pronunţarea deciziei definitive a instanţei privind caracterul penal sau nepenal al faptei incriminate, sens în care au fost modificate prevederile art. 8, alin (2).

De asemenea a fost prevăzută suspendarea plăţilor pentru motive de suspiciuni de fraudă doar de la momentul trimiterii în judecată, cu excepţia suspiciunilor formulate de organismele europene”, se arată în nota de fundamentare a proiectului de OUG.

Un capitol distinct îl constituie redefinirea instituţiei conflictului de interese, dar şi clarificarea unor aspecte ce ţin de stabilirea competenţei de constatare a conflictului de interese, art. 10-14. Astfel, pornind de la obligaţiile de protecţie a intereselor financiare ale Uniunii Europene, a fost regândită instituţia conflictului de interese avându-se în considerare mai multe aspecte:

- în primul rând, această abatere trebuie analizată strict sub natură administrativă, astfel evaluarea conflictului se face exclusiv sub aspectul eligibilităţii cheltuielilor în relaţia cu Comisia Europeană; 

- totodată, s-a luat în considerare posibilitatea reală, în funcţie de atribuţiile legale ce reglementează activitatea personalului din autorităţile cu competenţe gestiunea fondurilor europene cu responsabilităţi în acest sens, astfel, de a stabili clar situaţiile pentru care AM-urile/OI-urile au competenţa de pronunţare în acest sens, prin trimitere doar la acele cazuri în care aprecierea are la bază argumente strict obiective, de natură a putea fi probate prin înscrisuri/şi documente (clarificarea noţiunii de legătură, în sensul deţinerii directe/indirecte prin soţ, soţie, rude şi afini până la gradul al II-lea de părţi sociale, acţiuni, etc).

- toate celelalte prezumţii de natură exclusiv subiectivă, care au în vedere pronunţarea având la bază argumente de natură emoţională, rămân în sarcina autorităţilor care pot utiliza şi alte mijloace de probă corelative.

Abordarea propusă este în conformitate cu prevederile OMNIBUS privind conflictul de interese pentru autorităţile naţionale la orice nivel şi reprezentanţilor acestora implicate în execuţia bugetară în cadrul gestiunii directe, indirecte şi partajate a bugetului, inclusiv în elaborarea actelor pregătitoare corespunzătoare, precum şi în auditarea sau controlul bugetului şi enumerarea limitativă a cazurilor care pot constitui conflict de interese pentru beneficiarii de fonduri europene, în materie de achiziţii beneficiari privaţi. 

În cazul în care situaţiile de conflict de interese nu au fost declarate de către angajaţii/funcţionarii sau contractorii autorităţilor de gestionare se instituie sancţiunea rezilierii contractului de externalizare, respectiv aplicarea de sancţiuni angajatului/funcţionarului aflat în această situaţie. 

O altă categorie de modificări vizează suspendarea procesului de declarare la CE a cheltuielilor în cazul suspiciunilor de fraudă sau în cazul sesizărilor de neregulă.