Gheorghe Ialomiţianu: „Nimeni nu-şi dă demisia că are un salariu mai mic!“

Şeful Finanţelor crede că Guvernul va menţine în acest an sistemul plafonat de salarizare, aplicat anul trecut şefilor întreprinderilor publice, deși Executivul anunțase criterii de performanță în 2011. Memorandumul semnat de Guvern, prin care directorii companiilor de stat vor fi plătiţi în funcţie de performanţe, este doar o „variantă“, declară ministrul Finanţelor, Gheorghe Ialomiţianu.

Ce veţi face în privinţa indemnizaţiilor directorilor şi a membrilor consiliilor de administraţie, fiindcă Guvernul a lăsat de înţeles că, din februarie, acestea vor fi acordate pe criteriul competenţei?

Recomandarea este să se continue modul de acordare a acestor indemnizaţii la fel ca în 2010. A fost o variantă de memorandum prin care am vrut să promovăm performanţa. A fost o încercare a lui Videanu în acest sens şi în 2010, dar eu cred că decizia va fi să mergem în continuare pe sistemul de salarizare din 2010, adică plafonat la nivelul unui secretar de stat. Am văzut reacţiile directorilor şi aceştia se conformează. Nu văd niciun director de companie să-şi dea demisia că are un salariu mai mic decât şi-ar dori.

Citiţi şi:

Comisarul european pentru impozitare şi antifraudă, în vizită în România

Care vor fi cifrele pe care le prezentaţi FMI la evaluarea care începe la 25 ianuarie?

În primul rând, ne-am încadrat într-un deficit bugetar de 6,58% din PIB, sub ţinta de 6,8%. La sfârşitul lunii noiembrie, arieratele de la nivel central erau la 248 de milioane de lei, sub ţinta de 250 de milioane de lei.

Totuşi, board-ul FMI a transmis că încă există probleme cu respectarea ţintei privind arieratele, mai ales la nivel local...

Am discutat şi despre reducerea arieratelor la nivel local, dar, de la 1 ianuarie 2011, au intrat în vigoare preve­derile Ordonanţei  63 prin care am modificat Legea Finanţelor Publice locale. Astfel, autorităţile locale sunt obligate întâi să-şi plătească datoriile şi abia apoi să înceapă alte investiţii. Noi am avut ţintă să eliminăm arieratele în 2010, lucru care nu a fost posibil, şi-atunci am convenit să le eliminăm complet, la nivel central, la jumătatea anului 2011.

În scrisoarea de intenţie aferentă ultimei evaluări se arată că, în 2011, „vor fi luate rapid măsuri compensatorii dacă angajamentele de reformă sunt afectate de decizii judecătoreşti". Care ar putea fi aceste măsuri compensatorii?

Noi nu avem în scrisoarea semnată asemenea lucruri. Cert este că trebuie să ne încadrăm într-un deficit bugetar de 4,4% din PIB. Nu este vorba de a lua nişte măsuri suplimentare. Este vorba despre programarea bugetară, de planificarea în mod corect a acesteia, nu de măsuri suplimentare.

Până acum, nicio planificare bugetară nu a fost respectată, dovadă fiind şi nenumăratele rectificări. Ce vă face să credeţi că anul acesta va fi altfel?

Toată lumea spunea că această criză se va stinge foarte repede. România a trecut de vârful acestei crize, totuşi, pe plan internaţional, lucrurile nu stau atât de bine. Portugalia, Irlanda, Spania, Italia sunt cu probleme. Acesta e motivul de a încheia un acord preventiv cu FMI şi Comisia Europeană, să punem bani deoparte, iar în cazul în care se produce o nouă criză pe plan internaţional să-i folosim. Noi am luat măsurile care să ne asigure o stabilitate financiară. Cum vă spunea domnul Vasilescu (Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR - n.r.) şi chiar vicepreşedintele Băncii Mondiale, a fost focul aprins la casă. Noi l-am stins. Dar sunt lucruri care nu depind numai de România şi s-ar putea să ne afecteze. Şi-atunci sigur vom apela la bani dacă situaţia pe plan internaţional nu se îmbunătăţeşte.

Care este suma care va fi pusă la dispoziţia României şi pe ce perioadă?

Suma nu este importantă. Nu s-a stabilit nici perioada, nici suma. Dar noi avem nevoie de FMI şi de Comisie  pentru a continua reformele. În primul rând cea de consolidare fiscală, în sănătate, în companiile de stat, îmbunătăţirea legislaţiei muncii. Perioada va fi stabilită în urma negocierilor.

Reprezentantul României la FMI, Mihai Tănăsescu, spunea, pentru „Adevărul", că Guvernul nu ar trebui să ia măsuri de relaxare fiscală în 2011. Care este abordarea Executivului?

În scrisoarea suplimentară am trecut posibilitatea de a reduce contribuţiile de asigurări sociale la mijlocul lui 2011, dacă situaţia financiară o va permite. Adică dacă vom avea o creştere a veniturilor.

De unde ar trebui să vină aceste venituri suplimentare?

Acestea ar trebui să vină din partea creării unor noi locuri de muncă, a pornirii unor investiţii în economie - Ministerul Dezvoltării, al Transporturilor, al Mediului au proiecte ambiţioase de investiţii - din reducerea evaziunii fiscale. Dacă vom avea o creştere a veniturilor, prioritatea ar fi să putem scădea contribuţiile şi ajuta mediul de afaceri. Vrem să flexibilizăm legislaţia muncii - lucru cerut de mediul de afaceri -, dar dacă facem acest lucru concomitent cu reducerea contribuţiilor sociale vom înregistra un efect pozitiv pe piaţa muncii. Ambele sunt necesare.

FMI a cerut monitorizarea a zece companii de stat. Ce s-a constatat în urma acestei monitorizări şi, mai ales, ce s-a rezolvat?

Trebuie reduse pierderile în companiile de stat. Noi am luat o decizie în Guvern, ca toate bugetele companiilor de stat să fie analizate de experţi ai Ministerului Finanţelor şi, în funcţie de rezultatele acestor analize, bugetele lor să fie aprobate prin Hotărâre de Guvern. Deci ele se vor aproba în Adunarea Generală a Acţionarilor, vor fi înaintate ministerului de resort, apoi la Finanţe, unde echipe de experţi de la direcţia de Control Financiar vor analiza şi vor face propuneri acolo unde sunt cheltuieli excesive, se vor reduce sponsorizările şi unele cheltuieli care sunt supra­evaluate.

"Vom apela la banii FMI dacă situaţia pe plan internaţional nu se îmbunătăţeşte."
Gheorghe Ialomiţianu
ministrul Finanţelor Publice

Finanţele vor trimite acasă 7.000 de oameni

Aproximativ 7.000 de posturi din subordinea Ministerului Finanţelor vor fi restructurate până în vară. Ministrul Finanţelor Publice, Gheorghe Ialomiţianu, a declarat, într-un interviu pentru ziarul „Adevărul", că 20% din angajaţii instituţiei vor pleca acasă, în urma comasării unor direcţii, a închiderii unor ghişee şi a desfiinţării - ca ordonatori de credite - a Gărzii Financiare şi a Autorităţii Naţionale a Vămilor.

 „Din cele trei structuri care funcţionează la nivel teritorial - Direcţia Finanţelor Publice, Garda şi Vama - vrem să formăm o singură instituţie. Aceasta va deveni mai eficientă şi va avea un singur obiectiv: creşterea gradului de încasare la bugetul statului", a spus Ialomiţianu.

Ministrul a promis că în urma acestei reorganuizări se vor reduce cheltuielile, pentru că din trei ordonatori de credite va rămâne unul singur. „Serviciile administrative se reduc şi se evită paralelismul în control, pentru că acum cei de la Vamă fac control pe accize, Garda face controale inopinate, iar cei din Direcţiile de Finanţe sunt cu inspecţiile fiscale. Nu există o coordonare şi este posibil ca un agent economic să se trezească cu toate cele trei structuri", arată şeful Finanţelor.

Acesta a precizat că, din cele aproximativ 36.000 de posturi, 20% vor fi reduse. Potrivit lui Ialomiţianu, vor dispărea multe ghişee, fiindcă o mare parte din declaraţii se va depune on-line.

„Prima etapă trebuie să se încheie la începutul lunii martie, respectiv comasarea unor servicii, reducerea unor direcţii financiare din teritoriu, concentrarea structurilor în funcţie de activitatea fiecărui secretar de stat", a mai spus ministrul. El a precizat că, cel mai probabil, în lunile iulie-august acest proces va fi finalizat.

Ministrul a adăugat că există un singur mod prin care se poate rezolva problema contribuţiilor restante la bugetele de asigurări ale companiilor de stat. „Este imposibil să anulăm datoriile restante, deci e nevoie de restructurare şi privatizare. M-aş bucura ca în 2011 să avem venituri din privatizare pentru a le direcţiona spre investiţii, mai ales că unele dintre companiile de stat înregistrează pierderi şi afectează economia", a arătat Ialomiţianu.

Citiţi, într-un interviu mai amplu în ziarul „Adevărul", care va fi formula după care vor primi indemnizaţiile directorii companiilor de stat în 2011 şi în ce condiţii va accesa România următorii bani de la FMI.

Deficit pentru investiţii

Potrivit ministrului Gheorghe Ialomiţianu, în urma negocierilor cu FMI, Guvernul a obţinut o derogare prin care să realizeze cea mai mare parte a deficitului bugetar în prima parte a anului, pentru a direcţiona mai mulţi bani către investiţii.

„Pentru primul trimestru al acestui an am obţinut un deficit de 8 miliarde de lei, din care va merge în investiţii cea mai mare parte, poate chiar toată suma. În privinţa trimestrului al doilea, vom negocia cu ocazia sosirii misiunii FMI la Bucureşti. Ei sunt dispuşi să ne asigure şi în trimestrul al doilea această derogare, tot la acest nivel, dar trebuie să demonstrăm că vom cheltui banii respectivi", a declarat Ialomiţianu.