Borza, la Forumul Energii Curate: Într-o republică a procurorilor, te gândeşti de mai multe ori înainte să semnezi ceva

Remus Borza, preşedintele Consiliului de Supraveghere al Hidroelectrica, a spus că a adăugat că în România există o atitudine „proletară“ care sacrifică, de dragul păcii sociale, competitivitatea economică a companiilor de stat FOTO Marian Iliescu

Directorilor le este frică să mai ia decizii, în condiţiile în care actele semnate de ei riscă să fie anchetate de procurori, astfel că, într-o republic a procurorilor, te gândeşti de mai multe ori înainte să semnezi ceva, a declarat Remus Borza, preşedintele Consiliului de Supraveghere al Hidroelectrica, la Forumul „România 2020: Politici sustenabile pentru energii curate hidro&nuclear“, eveniment organizat de Adevărul Group.

El a explicat că deciziile întârzie şi de teama unor posibile anchete. „Într-o republică a procurorilor, te gândeşti de mai multe ori înainte să semnezi ceva sau mai bine nu mai semnezi nimic. Numai cine nu munceşte nu greşeşte“, a adăugat el.

Remus Borza a făcut această declaraţie în contexul în care România are un excedent de electricitate pe care nu îl poate exporta rentabil decât în Turcia, pentru că 

în ţările europene din vecinătatea României preţul este prea mic. Spre Turcia nu există însă în acest moment o interconexiune directă, deşi se vorbeşte de şase ani de cablul submarin care să ne lege de această ţară.

„Exportul ar salva sectorul energetic, dar megawattul românesc nu este competitiv ca preţ. Am fi avut o portiţă în Turcia, dar taxa de export este absurd“, a afirmat Borza.

El a adăugat că în România există o atitudine „proletară“ care sacrifică, de dragul păcii sociale, competitivitatea economică a companiilor de stat.

„Cred că trebuie să ieşim din această paradigmă a meselor rotunde, care sunt destul de agasante. Trebuie o abordare mult mai pragmatic“, a spus oficialul Hidroelectrica.

La mijlocul acestei luni, Remus Borza, fost administrator judiciar al Hidroelectrica în timpul procedurii de insolvenţă, a fost trimis în judecată de procurorii Parchetului Curţii de Apel Bucureşti pentru săvârşirea infracţiunii de conflict de interese, după ce a direcţionat către societatea sa de avocatură contracte de asistenţă juridică, plătite de Hidroelectrica.

În plus, Hidroelectrica este implicată în acest moment într-un dosar de corupţie anchetat de DNA. Tribunalul Bucureşti a emis mandate de arestare preventivă pentru 29 de zile pe numele lui Ioan Mihăilă, membru în Consiliul de Supraveghere al Hidroelectrica şi consilier al ministrului delegat pentru Energie, acuzat de dare de mită, şi al lui Eugen Brădean, director comercial al aceleiaşi societăţi şi membru al Directoratului, acuzat de complicitate la luare şi dare de mită.

Borza a mai spus, în cadrul Forumului Energii Curate, că în loc să modernizeze centralralele vitale pentru asigurarea serviciilor de sistem, Hidroelectrica vrea să finanţeze proiecte care nu au valoare energetică mare.

Energiile curate, în atenţia experţilor

Oficialităţi de top, specialişti în energie, dar şi consultanţi, bancheri şi reprezentanţi ai pieţei de capital dezbat astăzi principalele tendinţe în sectorul energiilor curate, în sectoarele hidro şi nuclear. Noile politici energetice ale României şi trendurile din acest sector în contextul reevaluării strategiei ţării noastre sunt temele directoare pe care le dezbat astăzi oficialităţi din sectorul de profil şi specialiştii reuniţi la Forumul „România 2020: Politici sustenabile pentru energii curate hidro&nuclear“, organizat de Adevărul Group.

Printre cei care participă la dezbatere se numără Constantin Niţă – ministrul delegat pentru Energie, Remus Borza – preşedintele Consiliului de Supraveghere al Hidroelectrica, Daniela Lulache – director general al Nuclearelectrica, Nicolae Havrileţ - preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) şi Ludwik Sobolewski – directorul executiv al BVB.

La Forumul „România 2020: Politici sustenabile pentru energii curate hidro&nuclear“, eveniment organizat de Adevărul Group, s-au mai dezbătut temele: 

Producţia de energie electrică în contextul în care consumul nu acoperă producţia. România trebuie să dezvolte producţia de energie electrică indiferent dacă în acest moment consumul nu acoperă producţia, a afirmat Constantin Niţă, ministrul delegat pentru Energie.

Schema de sprijin pentru consumatorii industriali de energie electrică şi gaze naturale. România negociază cu oficialii Comisiei Europene găsirea unor scheme de sprijin pentru industrie în domeniul gazelor naturale şi a energiei electrice, a declarat Constantin Niţă, ministrul delegat pentru Energie. 

Amânarea programului de liberaşizare a preţului gazelor pentru consumatorii industriali. Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi Comisia Europeană (CE) şi-au dat acordul de principiu pentru amânarea cu un an, până în 2015, a programului de liberalizare a preţului gazelor naturale destinate consumatorilor industriali, a declarat Constantin Niţă, ministrul delegat pentru Energie. 

Remunerarea corectă a capacităţilor care asigura securitatea energetică. În Europa se observă o schimbare a paradigmei energetice, punându-se tot mai mult problema remunerării corecte a capacităţilor care asigura securitatea energetică, după ce până acum investitorii au fost remuneraţi mai mult pentru energiile regenerabile, a declarat Valeriu Binig, director Energy&Resources în cadrul Deloitte.