De unde taie bani Guvernul pentru a face faţă crizei. „Din tigrii Europei devenim nişte pisici jigărite“

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Executivul pregăteşte o rectificare bugetară timpurie, în contextul crizei de coronavirus. Specialiştii sunt de părere că statul nu va avea de ales decât să renunţe în acest an la majorări de pensii şi alocaţii, dar şi la cheltuieli militare.

Criza de sănătate generată de epidemia de coronavirus afectează întreaga economie, motiv pentru care „vom avea o situaţie complicată a bugetului”, a subliniat luni preşedintele Klaus Iohannis. Atât el, cât şi ministrul de Finanţe Florin Cîţu au declarat că Guvernul va face o „reevaluare” a tuturor cheltuielilor statului, pentru că nu trebuie „să ne limităm doar la o rectificare a bugetului care prevede schimbări pe câteva zile”. „Avem o creştere a cheltuielilor, dar şi o scădere a veniturilor pentru că foarte multe companii au fost închise şi asta înseamnă că deficitul pentru anul 2020 creşte semnificativ. O creştere a deficitului semnificativ înseamnă şi o finanţare mult mai complicată pentru această perioadă”, a spus ministrul Finanţelor.

Florin Cîţu a prezentat câteva detalii referitoare la viitoarea rectificare bugetară, care urmează să fie aprobată cel mai probabil în următoarea şedinţă de Guvern. El a spus că majoritatea banilor merg la sănătate, dar nu a detaliat: „Un miliard de lei în plus vor merge pentru plata concediilor medicale şi am alocat şapte miliarde de lei pentru plata şomajului tehnic”. Cîţu nu a precizat însă unde vor avea loc tăieri.

Specialiştii consultaţi de „Adevărul” au oferit câteva sugestii: amânarea majorării pensiilor şi a dublării alocaţiilor, tăierea cheltuielilor militare, impozitarea pensiilor speciale.

În actuala situaţie, dublarea alocaţiilor sau majorarea pensiilor cu acest procent au devenit imposibile. Cristian Păun economist

Amânarea majorării pensiilor şi a dublării alocaţiilor

Principalul hop bugetar din acest an îl constituie majorarea pensiilor cu 40%, este de părere economistul Cristian Păun. El susţine că ar fi corect să fie decisă prorogarea acestei legi pentru perioada următoare sau, cel puţin, asumarea unui procent de majorare a pensiilor cu rata inflaţiei şi „cu un procent sustenabil şi în concordanţă cu realitatea economică a momentului”. „Pe această chestiune trebuie ajuns la un conses politic general. În actuala situaţie, dublarea alocaţiilor sau majorarea pensiilor cu acest procent au devenit imposibile. Oricine se sustrage de la acest consens politic este populist şi neserios. Cred că nu ne mai putem permite să fim amatori în materie de economie. Resursele au devenit foarte rare şi foarte limitate. Trebuie bine cumpănite şi alocate acolo unde este mai mare nevoie de ele”, afirmă Cristian Păun.

„Trebuie să ne gândim şi la acele cheltuieli rigide, sub nicio formă creşterea pensiilor cu 40%... Nu ştiu, se poate contempla o creştere cu rata inflaţiei şi m-aş adresa numai celor mai mici pensii, nu tuturor pensiilor, între care unele sunt foarte mari”, afirmă şi preşedintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu.

Măririle de pensii şi alocaţii în niciun caz nu se pot face anul ăsta. Mircea Coşea profesor economie

Mircea Coşea, profesor de economie, susţine că măririle de pensii şi alocaţii în niciun caz nu se pot face anul ăsta, dar nu trebuie să existe o tăiere bruscă a salariilor şi veniturilor în general, pentru ca la reluarea activităţii economice oamenii să aibă ce să cheltuiască pentru a reporni economia.

„Nu spun că pensionarii nu sunt importanţi sau că pensiile sunt mulţumitoare şi nu ar trebui mărite. Ci că majorarea lor, în acest context, ar trebui să fie una pe potriva situaţiei”, mai afirmă şi Cristian Păun.

Stoparea cheltuielilor militare

Daniel Dăianu, preşedintele Consiliului Fiscal, ia în vizor şi cheltuielile militare. „Trebuie să recântărim toate cheltuielile, să amânăm din ele, inclusiv cheltuieli militare. În opinia mea, cheltuiala pentru sănătate echivalează cu cheltuiala pentru arsenal militar. Războiul este de altă natură, dar tot război este”, a spus el, la Digi24.

„Nu există nicio explicaţie că s-au plătit foarte multe arme care nu au venit încă în România”, susţine şi profesorul de economie Mircea Coşea.

Nu mai este nici cazul, nici locul de pensii speciale. Cristian Păun economist

Tăierea pensiilor speciale

Economistul Cristian Păun afirmă că ar revizui total pensiile ocupaţionale, care sunt de 4-5 ori mai mari decât pensia normală, în medie, dar şi pe cele speciale, de 10-12 ori mai mari decât pensia normală, în medie, de unde pot rezulta resurse financiare importante. El consideră că pe această chestiune trebuie ajuns la un conses politic general. „Nu mai este nici cazul nici locul de pensii speciale”, spune economistul.

Reducerea aparatului de stat

Mircea Coşea susţine că există de asemenea multe cheltuieli în aparatul ministerial. „Deşi s-au făcut afirmaţii despre reducerea numărului de ministere şi despre reorganizare, lucrurile astea nu s-au făcut. Trebuie făcute reduceri de cheltuieli la nivelul aparatului instituţional, nu la nivelul veniturilor. Nu trebuie micşorate salariile, ci cheltuielile pentru administraţia statului în general”, a spus profesorul de economie.

Cristian Păun afirmă că este timpul să discutăm şi dimensiunea statului şi ce responsabilitate are fiecare angajat în sectorul bugetar (fie că vorbim de administraţiile locale sau cele centrale). „Ce face fiecare de banii pe care îi primeşte astăzi din taxele românilor. Ce valoare adăugată are el pentru cetăţeanul care îl finanţează. Să refacem şi aici modelul, dând mai multă încredere sectorului privat. De ce este nevoie ca primăriile să aibă firmele lor? De ce nu putem avea un simplu departament juridic în primării care să externalizeze transparent aceste servicii către sectorul privat. Cum se face în toate ţările civilizate. Parteneriatul public-privat poate deveni şi el o bună opţiune în perioada post-criză. Care ar mai depresuriza sectorul”, afirmă economistul.

Păun susţine că ar trebui revizuită rapid „pleiada” de agenţii şi deconcentrate create în ultimii ani. „Aş da exemplul firmelor create de primării. Sunt absolut inutile în momentul de faţă. Similar acestor structuri fantomă sunt şi la nivel naţional tot felul de instituţii şi agenţii care au ca singur scop autorizarea, monitorizarea, certificarea sau supravegherea unor lucruri care s-ar întâmpla mult mai bine fără aceste bariere administrative”, afirmă el.

Cheltuielile primăriilor

În această perioadă, unele primării licitează evenimente de milioane de euro, deşi starea de urgenţă interzice adunările publice, sau cheltuie bani pe gazon, tramvaie şi altele asemenea. „Acolo este jale. Primăriile trebuie să intre în control pentru astfel de exotisme, precum spectacole sau decoraţiuni de Crăciun şi de Paşte”, spune Mircea Coşea.

Cristian Păun susţine că la nivelul primăriilor sunt rămăşiţe din vechea guvernare, respectiv „acel plan păgubos numit PNDL (Programul Naţional de Dezvoltare Rurală, n.r.)”. „Sper că vor fi controale la sânge pe aceste alocări care sunt complet imorale în momentul de faţă. Nici în perioadă de boom nu îşi aveau locul acele spectacole şi focuri de artificii sau excesul acela de plantat «panseluţe», darămite acum”, spune el.

Din tigrii Europei devenim nişte pisici jigărite. Cristian Păun economist

Venituri în plus

Profesorul de economie Mircea Coşea este de părere că nu trebuie tăiate cheltuieli neapărat, ci ieşirea din criză se face prin încercarea de a aduce venituri în plus. „Dacă se mai taie din cheltuieli, nu mai există disponibilităţi pentru reluarea consumului şi atunci nici producţia nu se reia. Ar însemna că de fapt distribuim sărăcie”, a spus el.

Daniel Dăianu afirmă că „trebuie să regândim construcţia bugetului, să folosim la maximum fonduri europene, să căutăm să obţinem de la Comisie o amânare a cofinanţărilor, astfel încât să nu fie grevat bugetul public, care şi aşa este foarte sărac”.

În viziunea şefului Consiliului Fiscal, toate dividendele companiilor publice trebuie să ajungă la bugetul de stat, pentru că, „dacă nu vom înţelege că trebuie să ne ajutăm în primul rând noi între noi, va fi greu ca alţii să aibă înţelegere pentru România”.

Cristian Păun susţine că speranţa pe venituri vine de la reluarea activităţii economice, iar ea nu se va face deodată, ci gradual. „Închiderea totală a economiei pe termen mai mare de 3 luni este exclusă. Din păcate, la cum se prezintă sistemul medical public din România, la noi s-ar putea să dureze mai mult decât în alte părţi. Mereu păţim acest lucru. Din tigrii Europei devenim nişte pisici jigărite”, susţine Păun.

Cum facem relansarea

Profesorul de economie Mircea Coşea afirmă că în general ieşirea din criză se face prin infuzie de capital. „Toate ţările mai deştepte decât noi fac eforturi să facă infuzie de capital. Dar tăierile duc la un blocaj. Noi trebuie să punem în funcţiune în primul rând sfera serviciilor care aduce aduce venituri, turismul şi HoReCa. Iar ele se dezvoltă dacă ai bani să cheltui”, a spus Coşea.

El afirmă că trebuie să existe o prioritizare şi susţine că ceea ce ne-ar putea ţine în viaţă ar fi agricultura. „Dacă se investesc bani pentru legume, fructe, pentru colectare, prelucrare, creştere porci, lapte, atunci nu vom avea probleme. Vom reduce importul de mâncare şi vom avea bani pentru altele”, menţionează el.

Profesorul mai afirmă că trebuie să există presiune din partea statului pe parteneri să înceapă producţia la marile companii, precum cele auto, care au pe orizontală mii de oameni care lucrează pentru ei, astfel încât atunci când se reia activitatea şi consumul în marile ţări România să producă pentru acestea.

Mai mult, statul ar trebui să devină un manager care să dea comenzi întreprinderilor, aşa cum a făcut cu măştile şi combinezoanele, să devină un fel de stimulator ar cererii, mai sugerează Coşea.

Economistul Cristian Păun propune digitalizarea masivă a serviciilor publice: de la plata taxelor locale, la plata şi raportarea tuturor impozitelor către stat. „Generalizarea semnăturii electronice pentru toate operaţiunile cu statul, şi nu numai, ar trebui să fie la ordinea zilei. Ar trebui început cu o anumită zonă care să fie decontaminată de această birocraţie şi digitalizată total”, spune el.

De asemenea, economistul mai susţine că statul ar trebui să pună accent mare pe proiectele de infrastructură şi să încerce mai mult să le dezvolte prin parteneriate public-privat autentice şi transparente. „Dau un exemplu simplu: o facilitate de reciclare a deşeurilor. Se poate face în parteneriat cu firme private, autorităţile locale având şi ele o parte din acţiunile unei astfel de facilităţi. Iar statul să dea concesiunea şi garanţiile necesare finanţării bancare fără multe formalităţi şi birocraţie. Selectarea entităţii private să fie transparentă şi cu egalitate de şansă pentru toţi cei interesaţi. Putem face multe proiecte prin astfel de scheme deja testate de decenii în ţările dezvoltate. E clar că acum dezvoltarea României nu mai poate sta doar pe bugetul de stat. Şi că, într-un fel sau altul, iniţiativa privată trebuie cât mai mult implicată. Nu trebuie lăsată deoparte. Sunt sigur că antreprenorii români pot mai mult decât simple taverne sau covrigării (bune şi acelea)”, afirmă el.

Preşedintele Consiliului Fiscal Daniel Dăianu susţine încă că a crede că poţi stimula economia în asemenea condiţii este o naivitate. „Nu se poate face aşa ceva! Ce trebuie să încerci să faci, însă, este să protejezi oamenii, capitalul uman şi să cauţi să diminuezi inevitabilele stricăciuni care rezultă din această luptă principală. Recesiunea va fi severă”, susţine, însă, Daniel Dăianu.

Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite