Comisia de Prognoză: România avea o uşoară contracţie economică în primul trimestru

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Banca Mondială a modifică în scădere prognoza de creştere economică a României în acest an,de la 1,5% la 1,2%.

Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză (CNSP) arată că şi în primul trimestru al anului 2021 România va avea o uşoară contracţie economică faţă de primul trimestru 2020, revenirea în zona pozitivă fiind deplasată spre trimestrul II 2021.

„Riscurile identificate care pot influenţa estimarea creşterii economice din anul curent, în special în primul semestru, sunt severe şi interconectate, dublate de un grad ridicat de incertitudine cu privire la apariţia de noi focare în contextul pandemic, implementarea vaccinului, viteza redresării principalilor parteneri comerciali, schimbările de comportament ale consumatorilor etc. Riscurile asupra dinamicii economice sunt preponderent de natură externă, economia României fiind strâns dependentă de situaţia schimburilor comerciale cu Zona Euro la nivelul unor activităţi din industrie cu valoare adăugată ridicată”, arată CNSP, în cea mai recentă prognoză.

Pentru anul 2021, obiectivul la nivel macroeconomic este acela de a recupera în mare parte scăderea economică din anul 2020, creându-se premisele unei creşterii economice sustenabile. Prognoza pentru 2021 prevede un avans al produsului intern brut de 4,3%.

Astfel, pentru 2021 se preconizează că toate activităţile vor contribui pozitiv la avansul economiei. Construcţiile îsi vor continua evoluţiile favorabile din ultimii ani, dar într-un ritm mai redus, determinat de efectul de bază. În ceea ce priveşte industria, puternic afectată de criza sanitară, se aşteaptă pentru anul curent, o revenire parţială, atingerea nivelului din 2019 fiind estimată în mod conservator pentru anul 2022. Prudentă este şi estimarea evoluţiei sectorului agricol pentru care s-a prognozat o creştere de producţie de numai 14,7%, în condiţiile în care aceasta ar urma după doi ani cu reduceri succesive de producţie (-22,3% în 2020 şi -2,2% în 2019). In condiţii climatice normale, aceste estimări pot fi depăşite.

Pe latura cererii, atât consumul privat, cât şi formarea brută de capital fix vor constitui motorul creşterii economice în anul 2021, având contribuţii de 2,4 şi respectiv 2,9 puncte procentuale. Consumul privat se estimează că va înregistra o dinamică moderată, ca urmare a creşterii mai reduse în termeni reali a veniturilor salariale.

Pentru perioada 2022 - 2024, ritmul mediu anual de creştere economică estimat este la 4,9% cu un vârf în anul 2023 de 5%, an în care este de aşteptat a se realiza o absorbţie mai consistentă a fondurilor europene. Pe partea cererii, formarea brută de capital fix va reprezenta unul din factorii principali ai creşterii economice, cu un ritm anual de 9%, scenariul luând în calcul impactul fondurilor europene alocate atât prin programul PNRR, cât şi cele din cadrul financiar multianual. Exportul net va continua să aibă o contribuţie negativă, dar efectul de frânare asupra 9 creşterii economice se va diminua treptat. Pe partea ofertei, sectorul cel mai dinamic va fi cel al construcţiilor pentru care se prevede un ritm mediu anual al valorii adăugate brute de 8,8%, în concordanţă cu creşterea estimată pentru investiţii. De asemenea, pentru sectorul terţiar se estimează un avans mediu anual de 4,6% accentul fiind pus pe dezvoltarea serviciilor moderne (IT, servicii pentru întreprindere, etc.). Pentru sectorul industrial, ritmul mediu anual de creştere este estimat la 4,5%, cu dezvoltarea cu precădere a ramurilor cu aport sporit de valoare adăugată brută.

Scenariul actual se bazează pe o absorbţie prudentă a fondurilor UE pe cele două axe, cadrul financiar aferent perioadei de programare 2014-2020 şi Fondul de Redresare şi Rezilienţă, în concordanţă cu tendinţa anilor precedenţi. O modificare a gradului de absorbţie poate induce modificări în ambele sensuri în ceea ce priveşte formarea brută de capital fix şi, adiacent, asupra pieţei muncii.

Modelul economic pe care se bazează estimările actuale face tranziţia de la o evoluţie economică axată pe stimularea cererii de consum, la o creştere determinată de majorarea investiţiilor şi a ofertei agregate, ceea ce presupune accelerarea în dinamică a formării brute de capital fix şi un ritm al consumului inferior creşterii economice.

Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite