Cât de bine stă România în raport cu alte state UE. Raport economic comparativ

Cât de bine stă România în raport cu alte state UE. Raport economic comparativ

Un studiu comparativ efectuat de KPMG în baza datelor Eurostat şi al prognozei Comisiei Europene arată diferenţele majore dintre România şi statele membre ale UE din punct de vedere al procentului persoanelor expuse la sărăcie, PIB-ul pe cap de locuitor, deficitul bugetar, inflaţia şi şomajul.

Ştiri pe aceeaşi temă

Potrivit studiului, criza financiară globală din 2008 a avut un impact negativ semnificativ asupra economiei româneşti, care a suferit una dintre cele mai mari contracţii din Europa în 2009. 
 
Cu toate acestea, după câţiva ani de recesiune economică şi creştere limitată, ritmul redresării economice s-a accelerat, iar în 2017 România a înregistrat o creştere record a PIB de 6,9%, una dintre cele mai ridicate din UE. 
 
 
„Această performanţă este în linie cu tendinţa generală la nivelul UE ca economiile din Europa Centrală să crească mai repede decât economiile occidentale, şi se preconizează că va continua în următorii ani, însă într-un ritm mai lent”, se arată în document.
 
E nevoie de investiţii...
 
Pe termen lung, creşterea poate fi susţinută prin investiţii suplimentare în infrastructură, educaţie şi inovare. „Creşterea record din ultimii ani a fost determinată în principal de consumul privat, alimentat de politicile de stimulare fiscală şi de creştere a cheltuielilor publice, concretizate în reducerea impozitelor indirecte şi în majorări salariale implementate atât în sectorul public, cât şi în cel privat”, susţin analiştii. 
 
 ... şi de o reformă administrativă suplimentară
 
Ca urmare, deficitul bugetar - respectiv decalajul dintre veniturile şi cheltuielile guvernamentale - s-a accentuat şi este unul dintre cele mai ridicate din Uniunea Europeană, aproape de ţinta asumată de 3%. 
 
„Adâncirea deficitului bugetar indică necesitatea unor reforme administrative suplimentare în scopul creşterii gradului de colectare a impozitelor şi eficientizării cheltuielilor publice, în special în acele domenii care pot genera o creştere sustenabilă pe termen lung”, susţin specialiştii KPMG.

 
 
BNR a crescut dobânda cheie
 
După câţiva ani în care inflaţia şi ratele dobânzilor s-au menţinut la un nivel scăzut, acestea au început să crească, amplificând volatilitatea macroeconomică. 
 
Măsurile recente de stimulare fiscală şi creştere a cheltuielilor guvernamentale, dar şi majorarea preţurilor combustibililor au condus la creşterea inflaţiei, după o perioadă de deflaţie care a durat aproximativ doi ani. 
 
Previziunile macroeconomice pentru anul 2018 indicau la începutul anului o rată a inflaţiei de 4,1% în absenţa unor acţiuni corective, în afara coridorului de 2,5% +/- 1% ţintit de Banca Naţională a României. 
 
Ca răspuns, banca centrală a început să înăsprească politica monetară, punând în aplicare două creşteri consecutive de câte 0,25 puncte procentuale ale ratei dobânzii de politică monetară în primele două luni ale anului 2018.
 

Lipsa forţei de muncă poate majora deficitul
 
Rata şomajului a atins minime istorice, semnalând un deficit pe piaţa muncii. Creşterea economică susţinută care a generat noi locuri de muncă în ultimii ani, coroborată cu migraţia crescută a forţei de muncă spre Europa de Vest după aderarea la UE în 2007, a menţinut rata şomajului în mod constant sub media UE, chiar şi în perioada recesiunii economice.
 
La 4,9% în 2017, rata şomajului în România este una din cele mai scăzute din perioada după 1990, revenind la nivelurile atinse înainte de criza financiară. Nivelul scăzut al şomajului semnalează un deficit al forţei de muncă, care ar putea limita creşterea economică pe termen scurt şi mediu.
 
PIB pe cap de locuitor, cel mai mic din UE după Bulgaria
 
În pofida creşterii economice recente, veniturile pe locuitor au încă un decalaj semnificativ faţă de media UE. 
 
După mai bine de un deceniu de la aderarea la UE, România este încă una dintre cele mai sărace ţări din Uniunea Europeană. 
 
PIB pe cap de locuitor are cel mai scăzut nivel din UE după Bulgaria, în timp ce venitul disponibil pe cap de locuitor este de 62% (la paritatea puterii de cumpărare) faţă de media UE, deşi decalajul s-a redus semnificativ faţă de anul 2005, când venitul pe cap de locuitor era de 31% din media UE. 
 
Astfel, chiar dacă decalajul venitului disponibil a scăzut la jumătate faţă de perioada de dinaintea aderării, în timp ce salariul minim a crescut de mai mult de patru ori (de la aproximativ 55 EUR în 2005 la 230 EUR în 2017), nivelul de trai al românilor este semnificativ inferior nivelului de trai mediu al cetăţenilor europeni.
 
40% din populaţie, expusă sărăciei
 
Aproape 40% din populaţia României este expusă riscului de sărăcie sau excluziune socială. 
 
Nivelul scăzut al venitului disponibil, corelat cu cheltuielile reduse de protecţie socială (11,6% din PIB în România faţă de 19,1% în UE 28 în 2016) şi politicile inconsecvente împotriva sărăciei, fac din România ţara cu al doilea cel mai mare risc de sărăcie sau de excluziune socială a populaţiei din cadrul UE, după Bulgaria. 
 
Conform datelor Eurostat, 39% dintre români sunt expuşi riscului de sărăcie după transferurile sociale, ceea ce înseamnă că venitul disponibil al acestora este sub pragul naţional al riscului de sărăcie, respectiv 6,530 RON pe an, echivalentul a aproximativ 544 RON pe lună pentru o gospodărie formată dintr-o singură persoană.
 
Deteriorarea situaţiei demografice exercită presiuni suplimentare asupra cheltuielilor guvernamentale şi poate limita creşterea economică pe termen lung. 
 
România este una dintre cele mai mari ţări din Europa Centrală şi de Est în ceea ce priveşte populaţia, ocupând locul doi în Europa Centrală şi de Est după Polonia şi locul şapte la nivelul Uniunii Europene, cu aproximativ 19,7 milioane de locuitori în 2017. 
 
Cu toate acestea, conform celor prezentate în Secţiunea 3, sporul natural negativ şi nivelul ridicat al emigraţiei determină o scădere rapidă a populaţiei. 
 
În acelaşi timp, speranţa de viaţă creşte, ceea ce determină creşterea ponderii populaţiei vârstnice (de 65 de ani şi peste) şi un grad de dependenţă (măsurat prin raportul dintre vârstnici şi populaţia activă economic) mai ridicat. 
 
Aceste evoluţii exercită o presiune suplimentară asupra cheltuielilor guvernamentale şi, în absenţa unor politici corective, pot conduce în viitor la creşterea datoriei publice, adâncirea inegalităţilor sociale şi la o creştere economică mai lentă.
 
Studiul „Importanţa şi principalele beneficii ale asigurărilor de viaţă şi pensiilor private” a fost realizat de KPMG ca parte a unei campanii de educaţie financiară organizate de APPA şi susţinute de Metropolitan Life.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: