Banca Mondială a revizuit în jos creşterea economică a României. Estimarea pentru 2019 este de 3,5%, cu două puncte mai puţin decât anunţa Teodorovici

Banca Mondială a revizuit în jos creşterea economică a României. Estimarea pentru 2019 este de 3,5%, cu două puncte mai puţin decât anunţa Teodorovici

Economia României va creşte cu numai 3,5% în 2019 şi  3,1% în 2020, în scădere cu un procent faţă de prognoza din iunie 2018, se arată în raportul semianual "Global Economic Prospects", publicat miercuri de Banca Mondială (BM).

De asemenea, instituţia financiară internaţională se aşteaptă ca România să raporteze pentru 2018 o creştere a Produsului Intern Brut de 4,1%, în scădere cu un punct procentual faţă de prognoza din iunie.
 
Expansiunea ar urma să se atenueze în 2021, când economia României va înregistra un avans de 2,8%, se arată în raportul Băncii Mondiale.
 
Instituţia financiară internaţională estimează că în Europa şi Asia Centrală (ECA), regiune care include România, economia a încetinit la 3,1% în 2018, de la 4% în 2017, reflectând reducerea activităţii economice din Turcia în semestrul doi al anului trecut.
 
Excluzând Turcia, creşterea regională rămâne neschimbată, la 2,9% în 2018, deoarece încetinirea activităţii economice în ţări ca Bulgaria şi România a fost compensată de accelerarea din estul regiunii, care a beneficiat anul trecut de preţul mai ridicat al ţiţeiului, apreciază BM.
 
Cauzele încetinirii creşterii economice a României
 
Banca Mondială arată că încetinirea economiei în România a fost provocată de slăbirea exporturilor şi lipsa forţei de muncă, aceleaşi care au afectat activitatea economică şi în Bulgaria şi Croaţia. 
 
Prin comparaţie, însă, Polonia, care s-a confruntat şi ea cu lipsa forţei de muncă, a accelerat uşor datorită nivelului solid al consumului şi al investişiilor. Pentru aceasta, BM a majorat estimarea de creştere cu 0,8 puncte procentuale în 2018 (la 5%) şi cu 0,3 puncte pentru 2019 (la 4%).
 
Pe de altă parte, dacă în anii trecuţi ţara noastră era dată drept exemplu în regiune datorită creşterii economice record, acum este dată drept exemplu negativ.
 
„România face notă discordantă în regiune când vine vorba despre inflaţie. Şi ţările vecine s-au confruntat cu creşterea preţurilor, cauzată de lipsa forţei de muncă şi de majorarea preţului la energie, însă politica monetară a rămas stabilă. O excepţie este România, unde cererea internă robustă a dus la depăşirea limitei superioare a intervalului ţintei de inflaţie, determinând înăsprirea politicii monetare”, se arată în raport.
 
Din această cauză, deşi în majoritatea ţărilor din regiune politica monetară a rămas stabilă sau s-a relaxat (nouă ţări au redus dobânda cheie în 2018), România face parte din cele trei ţări care au majorat dobânda (alături de Ucraina şi Turcia).
 
Inechităţi între venituri
 
Banca Mondială arată că în unele ţări există mari inechităţi ale veniturilor din cauza taxelor impuse de stat. În Serbia, taxele puse pe salarii au contribuit la creşterea inegalităţii veniturilor. 
 
În România, reducerea impozitului pe venit şi majorarea salariilor în sectorul public au compensat o creştere a contribuţiilor sociale, care au înregistrat anul trecut primul excedent din 2012.
 
Nu acelaşi lucru se întâmplă însă şi în mediul privat, unde nivelul salariilor este mult inferior celui public.
 
Slăbirea exporturilor şi lipsa forţei de muncă
 
În Europa Centrală, lipsa forţei de muncă şi majorarea preţului energiei au dus la creşterea inflaţiei, politica monetară rămânând stabilă în majoritatea ţărilor. O excepţie este România, unde cererea internă robustă a dus la depăşirea limitei superioare a intervalului ţintei de inflaţie, determinând înăsprirea politicii monetare, se arată în raportul "Global Economic Prospects".
 
Teodorovici estima o creştere economică de 5,5% în 2019
 
Ministerul Finanţelor întârzie să publice proiectele legilor bugetului pe 2019, care ar fi trebuit să fie de mult timp în dezbaterea Parlamentului, dar ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, a declarat într-o emisiune TV că vom avea în acest an o creştere economică de 5,5% şi un deficit bugetar de maximum 3% din PIB. Produsul Intern Brut ar urma să atingă astfel 1.022 mld. lei (aproape 220 mld. euro). Prognoza de PIB pentru 2018 a fost ridicată de la 908 mld. lei, la începutul anului, la 946 mld. lei în noiembrie, din cauza deflatorului PIB.
 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: