ANALIZĂ Punct final în acordul cu FMI: ce probleme au rezolvat guvernanţii şi unde mai au de lucrat

Premierul Victor Ponta şi Daniel Chiţoiu, ministrul Finanţelor, mulţumiţi de încheierea acordului cu FMI FOTO Adevărul

Consiliul Director al Fondului Monetar Internaţional (FMI) a avizat ieri ultimele două evaluări ale acordului cu România şi a aprobat scrisoarea de intenţie, astfel că acordul început în 2011 a fost finalizat cu succes. Guvernul salută decizia favorabilă a FMI şi apreciază că aceasta reflectă îmbunătăţirea situaţiei macroeconomice a României şi progresele înregistrate pe reforme structurale. „Adevărul“ vă prezintă bilanţul acordului cu FMI.

Înţelegerea parafată în primăvara anului 2011, în continuarea acordului început în 2009, care trebuia să se încheie în martie 2013, s-a finalizat ieri „cu succes“, după cum au anunţat reprezentanţii FMI, dar şi autorităţile de la Bucureşti. Vă prezentăm care sunt obiectivele atinse în acest acord, dar şi care sunt vulnerabilităţile cu care Guvernul român se va confrunta în continuare. 

Ministerul Finanţelor arată, într-un comunicat de presă, că România a îndeplinit toate cele cinci acţiuni prealabile (cantitative) prevăzute în acordul stand-by, ceea ce reprezintă un semnal de încredere atât pentru pieţele financiare internaţionale, cât şi pentru investitorii străini. Dar să le luăm pe rând: 

1. Reducerea arieratelor bugetului de stat sub pragul de 20 de milioane de lei, respective 18,9 milioane de lei. 

Premierul Victor Ponta a declarat la finele lunii mai că problema arieratelor nu este rezolvată, arătând însă că aceasta poate fi rezolvată până la sfârşitul lunii iunie, când se reuneşte boardul FMI. Întrebat dacă are garanţia că scrisoarea de intenţie va intra în boardul FMI şi va trece în bune condiţii, aşa cum a declarat vicepremierul Daniel Chiţoiu, Ponta a răspuns: "Nu are nimeni o asemenea garanţie".

2. Reducerea arieratelor autorităţilor locale sub pragul de 300 de milioane de lei, respective 150, 6 milioane de lei. Finanţatorii internaţionali arată că, în continuare, cadrul bugetar ar beneficia de pe urma stabilirii unui sistem eficient de control al angajamentelor şi de prioritizarea strictă a investiţiilor publice, care ar ajuta la evitarea acumulării de noi arierate.

3. Desemnarea unui câştigător în licitaţia pentru vânzarea pachetului majoritar la CFR Marfă, respectiv compania Grup Feroviar Român (GFR), deţinută de omul de afaceri Gruia Stoica. GFR a fost desemnat adjudecatar săptămâna trecută, după ce s-a angajat să plătească pentru 51% din CFR Marfă 202 de milioane de euro şi să realizeze investiţii de alte 200 de milioane de euro. 

4. Vânzarea pe bursă a unui pachet de 15% din acţiunile deţinute de stat la Transgaz. Statul a vândut întreg pachetul de 15% din acţiunile Transgaz (TGN) scos la vânzare prin ofertă secundară pe Bursă, obţinând 72 milioane de euro.

5. Semnarea unui contract cu un consultant de tranzacţie pentru o ofertă public iniţială pentru 15% din capitalul Complexului Energetic Oltenia. 

Mai sunt însă şi alte obiective vizate în acrodul cu FMI: 

Consolidarea fiscal-bugetară. Aceasta s-a reflectat în încadrarea deficitului bugetar sub ţinta de 3% din PIB, respectiv 2,9% în anul 2012, precum şi in credibilitatea angajamentelor pe termen mediu asumate de Guvern, potrivit carora deficitul va fi în continuare redus la 2,4% în 2013 şi 2% în 2014, arată Finanţele. De asemenea, relansarea economică este unul dintre obiectivele acestui acord, Produsul Intern Brut înregistrând în primul trimestru al acestui an o creştere, în termeni reali, cu 0,5% comparativ cu ultimul trmestru din 2012, iar faţă de primele trei luni ale anului trecut cu 2,1% pe seria brută. 

 „Economia s-a stabilizat. Inflaţia de bază rămâne redusă, iar balanţa fiscală şi cea a contului curent sunt sustenabile. Totuşi, creşterea este slabă şi există riscuri de înrăutăţire a situaţiei“, a declarat ieri prim adjunctul directorului executiv al FMI, Nemat Shafik.

În comunicatul FMI se mai arată că instituţia a luat notă de încetarea procedurii de deficit excesiv derulate de Comisia Europeană împotriva României şi consideră potrivită intenţia Guvernului de a reduce în continuare deficitul structural într-un ritm moderat pentru atingerea obiectivului pe termen mediu.

Alocarea de fonduri pentru implementarea Directivei UE privind combaterea întârzierii în efectuarea plăţilor în tranzacţiile comerciale şi prioritizarea proiectelor de investiţii cu finanţare naţională. 

Reformele structurale. Finanţele spun că acestea au presupus, pe de o parte, implementarea de reforme strategice şi de reglementare în domeniile transporturi (CFR Marfă) şi energie (liberalizarea preţurilor la gaze şi energie electrică), pe de altă parte, reforma întreprinderilor de stat, materializată în continuarea procesului de privatizare şi în implementarea managementului privat în companiile de stat.  

„Reforma în sectoarelor energetic şi transporturi şi în privinţa companiilor de stat rămâne incompletă. Autorităţile au început să majoreze gradual preţurile la electricitate pentru a ajunge la o piaţă mai competitivă, concomitent cu adoptarea de măsuri pentru protejarea consumatorilor vulnerabili. Aceste măsuri sunt binevenite, dar trebuie făcut mai mult pentru reformarea companilor de stat ineficiente, inclusiv printr-o implicare mai amplă a sectorului privat“, a spus Shafik.

Deşi Guvernul a reuşit să găsească un cumpărător pentru CFR Marfă, companii de stat precum Oltchim, Cupru Min, Poşta Română sau Plafar aşteaptă încă peţitori, însă pentru o parte dintre acestea nu s-a arătat niciun investitor interesat. Pentru Poşta Română nu a cumpărat niciun investitor caietul de sarcini, iar privatăzarea Cupru Min şi Oltchim a eşuat în 2012. 

În ceea ce priveşte managementul privat din companiile de stat, numeroase voci au acuzat Guvernul de numiri politice la cârma acestor societăţi, iar acolo unde au fost numiţi manageri privaţi profesionişti, au existat probleme, cum s-a întâmplat în cazul CFR sau Tarom. 

Capitalizarea sistemului bancar, rezolvarea problemelor privind creditele neperformante. FMI notează că politica monetară este în linii mari adecvată, iar sistemul bancar bine capitalizat, dar vulnerabil la şocuri externe. „Astfel, autorităţile ar trebui să continue să-şi îmbunătăţească mecanismele de management al crizei şi planurile de urgenţă. În particular, sunt necesare noi eforturi pentru înlăturarea obstacolelor în calea rezolvării creditelor neperformante şi trebuie rezolvate deficienţele legate de guvernanţa corporativă la noua autoritate unificată de supraveghere“, a afirmat Shafik.