Aderarea la euro, noul „calcâi al lui Ahile” în coabitare: Băsescu vrea în 2017, Ponta cere 2019

Aderarea la euro, noul „calcâi al lui Ahile” în coabitare: Băsescu vrea în 2017, Ponta cere 2019

Trecerea la euro trebuia realizată în 2015 dar România a renunţat la termen

Anul 2017 ar trebui să fie termenul optim pentru adoptarea de către România a monedei euro, în condiţiile în care 2015 nu mai este viabil, iar unele "persoane importante" au enunţat 2019 ca nou termen sau chiar renunţarea la o dată fixă, a declarat preşedintele Traian Băsescu, într-un interviu pentru caleaeuropeana.ro.

Ştiri pe aceeaşi temă

Anterior, România avea ca termen anul 2015, dar s-a renunţat la acesta din cauză că ţara noastră nu îndeplineşte criteriile. Programul de convergenţă trimis de guvernul României la Comisia Europeană nu mai include o ţintă pentru adoptarea monedei euro.

„State de mâna a doua”

Băsescu a argumentat, într-un interviu pentru caleaeuropeana.ro, că aderarea la euro este o obligaţie pentru România, care decurge din Tratatul de Aderare şi nu se poate spune partenerilor europeni că ne vom îndeplini obligaţiile, dar nu se ştie când.

Şeful statului a reiterat că în 2014-2015 va începe o dezbatere pentru revizuirea Tratatelor UE, iar fără un termen clar şi credibil de adoptare a monedei euro şi asumarea obligaţiilor aferente, România poate rămâne într-o categorie de state de mâna a doua la nivelul UE. De asemenea, România trebuie să facă eforturi şi pentru ca sectorul companiilor de stat să devină unul competitiv, care să facă faţă competiţiei din zona euro.

Premierul Victor Ponta a declarat, pe 25 aprilie, că 1 ianuarie 2019 reprezintă "un obiectiv destul de realist" pentru adoptarea monedei euro de către România, după ce autorităţile de la Bucureşti au renunţat la termenul avansat iniţial, respectiv anul 2015.

"Aici sunt două variante: ori mergem pe modelul polonez, care spune că nu stabilim anul, ci priorităţile şi încercăm cât mai repede, ori mergem pe un model pe care l-au avut şi alte ţări, inclusiv România - noi am avut anul 2015, pe care nu îl respecţi şi atunci ai varanta să îţi cam pierzi credibilitatea, să faci ca Petrică cu lupul, tot zici că...Eu cred că - nu ştiu dacă o să punem într-un document - un obiectiv de genul 1 ianuarie 2019 e un obiectiv destul de realist", a spus Ponta.

Dezavantajele euro

Pe de altă parte, o serie de state din zona euro, precum Grecia sau Ciprul au suferit puternic în zona euro, din lipsa unei pârghii economice precum cursul de schimb.

În acest moment sunt mai multe state UE din zona euro care au apelat la ajutorul Fondului Monetar Internaţional (FMI) decât state comunitare non-euro. Din prima categorie se află: Grecia, Portugalia, Irlanda, Ciprul şi Spania.

Din statele non-euro ale Uniunii Europene nu avem decât România, Ungaria ş Letonia în timp ce Polonia a avut asigurată o linie de credit dar nu a utilizat-o.

Credibilitatea UE a scăzut deoarece nu a livrat ce a promis

Traian Băsescu a mai spus că scăderea încrederii cetăţenilor europeni în UE este cauzată de faptul că Bruxelles-ul nu a livrat ceea ce a promis cu privire la criza economică, adică crearea de locuri de muncă şi reluarea creşterii economice.

"În mod categoric scăderea încrederii cetăţenilor europeni în Uniune este un lucru îngrijorător. În opinia mea, acest lucru este cauzat, în primul rând, de faptul că, într-o perioadă de criză, Uniunea nu a livrat ceea ce a promis, şi anume: s-a promis creare de locuri de muncă, iar, în realitate, şomajul a crescut consistent, pe de altă parte s-a promis reluarea creşterii economice şi, în fapt, încă, suntem în plină recesiune, cel puţin în zona euro", spune Băsescu, într-un interviu pentru caleaeuropeana.ro, cu ocazia sărbătoririi Zilei Europei.

Bancherii, arătaţi cu degetul

El a arătat că soluţia este "totala sinceritate în comunicarea publică", adică informarea cetăţenilor europeni că o bună parte a prosperităţii lor a fost asigurată din bani luaţi cu împrumut care acum trebuie daţi înapoi cu dobânzi foarte mari.

"Şi mai este un lucru care ar trebui să facă parte din discursul public al politicienilor, şi anume, adevărul despre bănci şi bancheri. Desigur nu toţi pot fi băgaţi în aceeaşi oală, dar guvernele unor ţări au plătit sume enorme pentru incompetenţa, imoralitatea în afaceri şi lăcomia unor bancheri, iar acum găurile din bănci sunt acoperite cu banii populaţiei", susţine preşedintele.

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările