Îngrijorările cheie pe care BNR le transmite în raportul privind inflaţia

FOTO Adevărul

Banca Naţională a identificat o serie de riscuri care ar putea să afecteze prognoza privind inflaţia, multe dintre incertitudini fiind legate de ordonanţa lăcomiei.

„Eficienţa şi flexibilitatea politicii monetare ar putea fi afectate de prevederile OUG nr. 114/2018 prin maniera de stabilire a «taxei pe activele băncilor»”, arată BNR, în Raportul trimestrial privind inflaţia publicat luni.

BNR arată că, în 2019 şi 2020, creşterea economică este anticipată să cunoască noi decelerări de ritm. Traiectoria PIB este afectată de epuizarea treptată, pe parcursul celor doi ani, a efectelor asociate dinamicii favorabile a venitului disponibil real al gospodăriilor populaţiei, în principal pe seama componentei salariale a indicelui, cu impact asupra cererii solvabile a acestora.

La această traiectorie contribuie şi setul de măsuri fiscale intrate în vigoare la 1 ianuarie 2019, ce ar putea avea ca impact, pe termen scurt, amânarea de către agenţii economici a unei părţi a investiţiilor planificate, iar pe termen mediu, în condiţiile persistenţei incertitudinii, chiar diminuarea cuantumului total al acestora.

În linie cu evoluţiile istorice recente şi cu ipotezele scenariului de bază, deficitul de cont curent îşi va continua şi în 2019 tendinţa de majorare iniţiată în anul 2015, fiind de aşteptat să se plaseze la valori ce ar putea implica depăşirea, încă din anul curent, a valorii de tip „reper” de 4 la sută din PIB, stipulată de Comisia Europeană ca indicator de performanţă pentru ţările membre ale Uniunii Europene. În acest context, este de aşteptat să persiste şi divergenţa de poziţionare a indicatorului în perspectivă regională (deficit vs. surplus), semnalând acumularea într-un ritm mai rapid a dezechilibrelor în plan extern în cazul României.

Riscurile specifice sunt asociate cu precădere conduitei politicii fiscale şi a veniturilor, în condiţiile lipsei de disponibilitate la momentul finalizării scenariului de bază al proiecţiei macroeconomice a unei variante aprobate de Parlament a bugetului de stat pentru anul în curs.

În plus, setul de măsuri fiscale şi privind investiţiile intrate în vigoare la 1 ianuarie 2019 este de natură a crea ambiguităţi, îngreunând, astfel, evaluarea comprehensivă a impactului acestora asupra mediului de afaceri şi a sistemului financiar-bancar, atât în perspectiva orizontului de timp scurt, cât şi a celui mediu.

Un efect advers al aplicării „taxei pe activele bancare” ar putea consta în posibila diminuare a dinamicii creditării acordate sectorului privat al economiei, cu implicaţii inclusiv asupra nivelului PIB potenţial, prin afectarea volumului finanţabil al investiţiilor derulate în economie. Efecte suplimentare, deja vizibile parţial în prima parte a anului curent, ar putea fi asociate unei schimbări a percepţiei investitorilor faţă de plasamentele efectuate în România (atât investiţii de portofoliu, cât şi investiţii străine directe), cu impact resimţit la nivelul cursului de schimb al leului, de aşteptat a afecta costurile de producţie şi preţurile bunurilor de consum finale. În sensul unor efecte adverse semnificative ale setului de măsuri implementate pledează evidenţele privind episoade asemănătoare care au marcat şi alte economii europene (de exemplu, Ungaria).

În cazul tarifelor la energia electrică şi gazele naturale, planează incertitudini privind modul de transpunere a prevederilor cu caracter general ale OUG nr. 114/2018 în norme detaliate ale autorităţilor de profil şi, pe această cale, şi privind influenţa indirectă pe care ar exercita-o asupra dinamicii costurilor de producţie ale consumatorilor non-casnici şi, astfel, asupra preţurilor bunurilor finale de consum din economie.

Îşi păstrează relevanţa şi în runda curentă riscurile asociate evoluţiilor de pe piaţa forţei de muncă, pe de-o parte pe seama menţinerii gradului ridicat de tensionare a acesteia asociat deficienţelor structurale persistente, iar, pe de altă parte, pe fondul incertitudinilor privind eşalonarea şi magnitudinea ajustărilor salariale prevăzute în legislaţia de profil în cazul salariaţilor plătiţi din fonduri publice.