Sprijinirea tinerilor antreprenori întârzie

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Mihai Năsăudean (stânga) a intrat în antreprenoriat în urmă cu un an,iar Nicoleta Niţulescu îşi face planul de afaceri pentru propria firmă
Mihai Năsăudean (stânga) a intrat în antreprenoriat în urmă cu un an,iar Nicoleta Niţulescu îşi face planul de afaceri pentru propria firmă

Mai mult de 200.000 de firme s-au închis din cauza impozitului minim. Acum, Guvernul e dispus să ofere 10.000 de euro pentru înfiinţarea uneia singure. Tinerii antreprenori sunt dezamăgiţi de prevederile noului program. Proiectul de lege are lipsuri, neclarităţi şi, mai mult decât atât, întârzie să fie adoptat.

Mihai Năsăudean şi Nicoleta Niţulescu se uită la programul guvernamental cu mai multă luciditate decât ne-am fi aşteptat de la cineva de vârsta lor. El are 25 de ani şi îşi conduce propriul business în domeniul marketingului digital de mai bine de un an. La 26 de ani, ea se pregăteşte să intre în antreprenoriat în domeniul în care are deja şase ani de experienţă - consultanţă financiar-contabilă. Pentru a intra în acest program guvernamental, un tânăr până în 35 de ani trebuie să îşi înregistreze o firmă sub titulatura de SRL - ID, acronimul pentru întreprinzător debutatant. E un stigmat pe care acest nume ţi-l pune încă de la început. „Lupii din business care vor să obţină profituri de la companii aflate la început se vor folosi de asta", spune Mihai. I s-a întâmplat şi lui.

Pericolele începutului

Mihai Năsăudean a intrat în antreprenoriat în 2009, la scurt timp după terminarea Facultăţii de Informatică, în domeniul pe care îl cunoştea cel mai bine, marketingul digital, înfiinţând firma „Good Afternoon".

Nu avea resurse financiare, însă a pornit cu o listă de proiecte şi clienţi pe care îi cunoscuse în perioada în care fusese angajat la InterTel Communications, unde realiza aplicaţii interactive prin sms pentru televiziuni şi multinaţionale şi unde a pus bazele departamentului de dezvoltare web. „Am lucrat cu companii mari care au profitat de naivitatea noastră şi nu ne-au plătit programele furnizate", îşi aminteşte Mihai, care subliniază că ştampila de SRL-ID aplicată tinerilor antreprenori îi dezavantajează din start.

Plan de afaceri

Pentru că nu a avut resursele financiare şi nici experienţa necesare, Mihai Năsăudean şi-a făcut planul de afaceri într-o noapte, entuziast şi fără o analiză atentă a pieţei. Nici programul guvernamental nu încurajează tinerii să-şi pună pe hârtie un plan realist, care să asigure afacerii şanse de reuşită. Ba dimpotrivă. Şi asta pentru că planul de afaceri pe care îl solicită autorităţile este verificat online de către o simplă aplicaţie software.

Statul acordă un ajutor financiar nerambursabil de 30% din valoarea proiectului (dar nu mai mult de 10.000 de euro). Restul poate proveni din buzunarul propriu al antreprenorului sau dintr-un credit bancar garantat de stat în limita a 80.000 de euro. „Când faci un plan de afaceri pe trei ani, trebuie să ştii dinainte care sunt cheltuielile cu creditul. Altfel nu poate fi un plan viabil", spune Nicoleta, care e hotărâtă să îşi deschidă o firmă de consultanţă financiar-contabilă şi de management.

Acum lucrează la propriul său plan de afaceri. Deşi banii nerambursabili îi fac cu ochiul, nu e convinsă că va intra în acest program de sprijinire a tinerilor antreprenori din cauza neclarităţilor privind riscurile şi implicaţiile în cazul în care afacerea nu reuşeşte.

Sabia lui Damocles

Proiectul de ordonanţă prevede rambursarea integrală a sumelor acordate în cazul în care firma încetează voluntar, intră în insolvenţă sau nu respectă condiţiile iniţiale privind numărul minim de doi angajaţi şi reinvestirea a jumătate din profit. Orice abatere de la planul de afaceri atrage, de asemenea, rambursarea facilităţilor acordate.

Mai puteţi citi în numărul 43 al revistei „Forbes România":

- Bogaţii care își fac spitale. Suferinţele prin care au trecut familiile miliardarilor Mailat şi Fiterman în sistemul public de sănătate i-au determinat să investească zeci de milioane de euro în propriile spitale. Afaceri sau filantropie?

- Omul Vertu. De 12 ani, americanul Frank Nuovo proiectează unele dintre cele mai scumpe telefoane mobile din lume Vertu. Dar este încă departe de a-şi fi pierdut entuziasmul şi inspiraţia.

- Cele mai bune ţări pentru afaceri. S-a năruit „visul american"? Topul celor mai bune ţări pentru a porni o afacere, realizat de Forbes.com, arată că SUA au pierdut poziţia de lider incontestabil al economiilor mondiale. Pe fondul stagnării Statelor Unite (care au pierdut şapte poziţii în clasament comparativ cu anul anterior - de pe locul doi ajungând pe poziţia a noua) şi înţepenirii „locomotivelor" din zona euro (Germania şi Franţa), economiile altor state au atras atenţia investitorilor dornici să facă business. Astfel, state precum Singapore şi Noua Zeelandă, care vizează majorarea PIB-ului cu până la 5% în acest an, au trecut în fruntea topului.

- Soluţia irlandeză. John McCarthy încearcă să demonstreze că, în afacerile cu restaurante, „ieftin și bun" nu este o utopie.

- Importul de basarabeni. Cum putem compensa pierderile umane - medici, artiști, căpșunari sau informaticieni -, suferite, an de an, pe frontul de Vest.

Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite