Soluțiile unui economist român din Danemarca pentru ieșirea UE din criză: „Nu se rezolvă cu poezii ONG-iste” EXCLUSIV
0UE traversează o perioadă economică delicată, iar țări ca Germania se află în recesiune. Profesor la Copenhagen Business School, în Danemarca, Cornel Ban consideră că a sosit momentul înființării unui fond de investiții publice european care să susțină an de an programe ambițioase, similare PNRR, și că Bruxelles ar trebui să dea dovadă de mai multă flexibilitate.
Cea mai reglementată economie, cea a Uniunii Europene, suferă enorm în această perioadă. De altfel, cifrele oficiale arată că Bruxelles-ul a rămas cu mult în urma Statelor Unite și chiar a Chinei, arată Financial Times. Potrivit sursei citate, dacă economia SUA a crescut cu circa 80% în ultimii 15 ani, cea a Uniunii Europene a marcat o creștere mult mai modestă, în jurul a 15%. Perioada coincide cu adoptarea politicilor de austeritate și a super reglementărilor, care nu au făcut însă decât să erodeze puterea de cumpărare și calitatea vieții populației, contribuind din plin la creșterea partidelor extremiste și populiste.
Potrivit oficiului european de statistică, Eurostat, în 2022, ultimul an pentru care există cifre oficiale, nu mai puțin de 95,3 milioane de persoane din UE (echivalentul a 21,6% din populaţie) erau supuse riscului de sărăcie şi excluziune socială. Concret, potrivit Eurostat, asta înseamnă că aproape 100 de milioane de europeni trăiau într-o gospodărie care se confrunta cu cel puţin una dintre cele trei situaţii: risc de sărăcie, deprivare materială şi socială severă şi /sau trăiau într-o gospodărie cu intensitate foarte redusă a muncii.
Profesor și cercetător la Copenhagen Business School, în Danemarca, Cornel Ban explică, într-un interviu pentru „Adevărul”, cum s-a ajuns aici și ce ar fi de făcut pentru ca economia Uniunii Europene să revină pe plus.
„UE și-a construit singură o cămașă de forță”
„Uniunea Europeană și-a construit singură o cămașă de forță fiscală, care, odată flexibilizată, cum am văzut după pandemie, poate lăsa loc de politici investiționale pe măsură ambițiilor europene. Însă o mână de țări foarte jurate pe «rigoare» bugetară (Germania, statele nordice, Olanda etc) nu permit tranziția de la această paradigmă rigidă la una mai flexibilă în mod permanent, cum ar vrea țări ca Franța sau Spania”, explică el.
Ori tocmai această rigiditate costă economia Uniunii Europene și o face mult mai puțin competitivă decât cele ale SUA și Chinei.
„Până acum, acest cadru auster nu le-a afectat, căci acestea sunt economii de export și cât timp China și SUA cumpărau masiv produsele industriei germane și ale lanțului de țări legat de ea, austeritatea asta permanentă nu prea afecta negativ acest club de austeri. Acum, însă, că protecționismul american crește, iar China rupe din nișele de export tradiționale de piață ale Europei (auto, tehnologie verde, mașini-unelte etc), nu e prea sigur că mașina de export europeană va funcționa la fel de bine dacă nu va avea loc o creștere a cererii interne în Europa, să mai compensezi din erodarea poziției noastre în exportul global”, subliniază Ban.
Ce e de făcut
Numai o astfel de rebalansare spre mai multă cerere internă, mai ales prin mari proiecte europene comune, dar și o politică industrială comună, va putea genera, în ani, suficiente locuri de muncă decent plătite. Asta cu atât mai mult cu cât asigurările de șomaj sunt mici peste tot, mai puțin în Scandinavia, avertizează el.
„Aș insista apoi pe revenirea la frumoasa tradiție europeană a programelor naționale de locuințe finanțate de stat și municipalități, căci marile orașe devin inaccesibile prin privatizarea practic totală a problemei locuirii. Până la urmă, fără locuire decentă nu ai cum rezolva problema sărăciei. În al treilea rând, trebuie intrat cu buldozerul în planificarea fiscală agresivă care sărăcește bugetele naționale și le face să dea oamenilor plase de siguranță tot mai subțiri. Problemele astea se rezolvă cu mulți bani publici administrați de stat, nu cu poezii ONG-iste”, spune Cornel Ban.
El încearcă să vadă jumătatea plină a paharului. În opinia sa, Uniunea Europeană a evitat, deocamdată, recesiunea și există speranțe că va reuși să o facă în continuare.
„UE nu e încă în recesiune, dar are creștere un pic peste 0 la sută. Germania e pe -0.3 la sută. Nu e încă o mare criză, iar Germania e cazul extrem, nu regula. Deși am făcut față unor șocuri fără precedent, cert este că ne descurcăm mai prost ca americanii, care au o creștere serioasă de la pandemie încoace, creștere alimentată de mari investiții publice. Ce soluții are UE? Pe măsură ce scad prețurile la energie vor scădea și dobânzile, ceea ce va stimula economia europeană spre sfârșitul verii. Însă alte lucruri care ar trebui să fie pe rol nu sunt”, adaugă profesorul.
Renunțarea la austeritate, singura șansă
Renunțarea la austeritate și la regulile fiscale rigide ar da un balon de oxigen economiei europene și le-ar permite statelor membre să își stimuleze creșterea economică. Crearea unui fond european de investiții publice ar fi, de asemenea, o măsură foarte bună.
„În primul rând, renunțarea la austeritate și la regulile fiscale care sufocă investițiile publice, mai ales că e război și am fost devastați de o inflație alimentată în proporție covârșitoare de o criză energetică legată de sancțiunile impuse Rusiei. În al doilea rând, crearea unui fond european de investiții publice pe modelul care a finanțat PNRR-urile. Acesta ar da drumul la angajări, salarii și investiții în productivitate”, mai spune el.
Bruxelles-ul ar trebui, după părerera sa, să investească inclusiv în infrastructura feroviară:„După mine, ar trebui să avem mari lucrări de infrastructură interconectată, de pildă căi ferate care să ne ducă cu trenul la prețuri bune și viteză mare din Stockholm în Sofia. Ar fi imens de mult de lucru, s-ar crea un simbol tangibil al solidarității europeane, practic un angajator public european care să angajeze ani de zile din clasa muncitoare dislocată de transformările economice sumbre pentru ea care au avut loc în ultimele decenii”.
Trenul este viitorul, consideră Cornel Ban. Iar investițiile în infrastructura europeană și în trenuri noi ar rezolva și o parte a problemelor ce țin de mediu și nu doar atât:
„Trenul a unit Franța, acum a unit și China. De ce nu ar uni Europa, mai ales că zilele transportului rutier și aerian vor apune pe măsură ce criza climatică și incapacitatea noastră de a o rezolva devin tot mai dramatice. Marea miză după mulți ar fi un cadru macro-financiar care să pompeze undeva la 500 de miliarde de euro anual în decarbonificarea sistemului energetic și de transport greu european care să ne scoată de pe dependența de petrol și gaze provenite în mare parte din țări cu agende volatile sau ostile. Tranziția verde a devenit o problemă de securitate economică elementară”.
Ce se va întâmpla cu România
În ce privește modul în care România ar putea fi afectată de o eventuală criză majoră, Cornel Ban își păstrează optimismul. În opinia sa, Europa poate evita în continuare recesiunea, ceea ce ar ține la adăpost și economia României. Admite, totuși, că nu există nicio garanție în acest sens și că orice predicție ar fi hazardată.
„Am fost educat în respect față de incertitudine și natură contextuală a economiei, așa că nu voi face predicții. Lumea care știe ce vorbește de obicei și care nu are astfel de jene ca mine zice că Europa va avea, de fapt, o relansare economică în a doua jumătate a anului 2024. Pentru că șocul energetic a cam trecut și se va da drumul la credite ieftine pentru că, scăzând inflația, BCE va reduce mult dobânda de referință”, își exprimă el speranța.
Iar optimismul său se bazează și pe alte argumente, cum ar fi faptul că a treia economie a Uniunii Europene, cea a Italiei, a depășit în bună măsură perioada critică traversată în ultimii ani. Chiar și așa, pe final, el recomandă prudență.
„Alții zic că evenimente catastrofale gen o bancrută a statului italian și deci ruperea euro nu mai e probabilă pentru că Italia crește în draci stimulată de PNRR-ul lor, cel mai favorabil din UE, plus un stimul economic post-covid care nu a mers în importuri, ci în industria locală. Pe scurt, să fim optimiști. Nu știu ce să zic. Economia are mai multe lebede negre decât se crede și de aceea aș recomanda politici care te pregătesc de ceea ce e mai rău”, încheie Cornel Ban.
Se încarcă comentariile...
