Schimbări la legea produselor româneşti în supermarketuri: procentul de 51% rămâne, dar termenul „românesc” ar putea fi înlocuit cu „autohtone”

După decizia Comisiei Europene de a declanşa o procedură de infringement împotriva României, legea produselor româneşti în supermarketuri ar putea fi schimbată astfel încât termenul „românesc” să fie înlocuit cu „autohton”, însă ministrul Agriculturii susţine că procentul de 51% va rămâne.

Ministrul Agriculturii, Petre Daea, a declarat miercuri în cadrul unei vizite în Colibaşi, judeţul Giurgiu, că procentul de alimente româneşti de 51% din magazine va rămâne şi că a avut discuţii cu Comisia Europeană pe această temă, în care s-ar fi ajuns la un acord privind unele interpretări diferite, în aşa fel încât fermierul român să poată să ajungă în supermarket.

„Acest procent de 51% rămâne. Vor ajunge în supermarket aşa cum este stabilit prin lege. Avem discuţii cu UE pe această temă. Ne-am pus de acord privind unele interpretări diferite în aşa fel încât fermierul român să poată să ajungă în supermarket”, a spus Daea. 

Termenul „româneşti” înlocuit        

Comisia de agricultură a Camerei a discutat miercuri mai multe măsuri pentru a evita procedura de infrigement din partea Comisiei Europene, care este abia în stadiu incipient.

Astfel, legea ar putea fi amendată astfel încât termenul „românesc” să fie înlocuit cu „autohton”, retailerii să nu mai fie obligaţi să amenajeze spaţii speciale pentru comercializarea produselor agroalimentare româneşti, ci doar să le semnalizeze în interiorul magazinului, iar sintagma „lanţ scurt” de achiziţie să fie înlocuit cu „parteneriate” între producători şi retaileri.

Comisia de agricultură a invitat producătorii din industria agroalimentară şi reprezentanţii lanţurilor de supermarketuri la o discuţie preliminară, miercuri, pe marginea proiectului de modificare a Legii privind comercializarea produselor alimentare româneşti, urmând ca raportul final pe proiectul de modificare a legii să fie dat săptămâna viitoare.  

Amendamentele au vizat remedierea aspectelor semnalate de Comisia Europeană care a avertizat că normele privind comercializarea cu amănuntul a produselor agricole şi alimentare contravin legislaţiei UE.

Astfel, comisia, producătorii şi retailerii au convenit să elimine prevederea potrivit căreia este nevoie de organizarea unor spaţii speciale pentru produsele româneşti. „Asta se face oricum în lanţurile comerciale. Sunt vizibile reclamele care duc spre aceste rafturi de vânzare distincte”, a declarat preşedintele comisiei, Ioan Munteanu (PSD).

La rândul său, Florin Căpăţână, reprezentant al retailerilor, a spus că prevederea nu este necesară întrucât promovarea oricum se face, iar în ultimii ani supermarketurile au fost din ce în ce mai interesate să achiziţioneze produse din România.

În al doilea rând, s-a convenit eliminarea sintagmei „lanţul scurt” cu referire la achiziţia produselor alimentare. „Au fost trei propruneri: unul se referea la acel «parteneriat» care a fost acceptat în mare parte, altă propunere a venit pe «filiera de produs» şi altul «produs autohton». Cei mai mulţi au acceptat variant «parteneriatului dintre market şi producător». Până acum erau obligate să cumpere produse pe «lanţul scurt», adică nu prin două-trei mâini, ci direct. Termenul nu a fost acceptat pentru că se suprapunea cu termenul de la Comisia Europenă şi ne-au cerut să-l înlocuim”, a precizat Ioan Munteanu.

Ceva mai disputată a fost chestiunea renunţării la termenul „produse româneşti”, solicitată de Comisia Europeană, pe motiv că ar fi anticoncurenţial şi ar restricţiona libera circulaţie a mărfurilor în Uniunea Europeană.

„Când am dezbătut legea, e adevărat că am cam forţat puţin lucrurile. Din dorinţa de a fi români, de a arăta că avem 51% produse româneşti, că scrie pe toate România, am dus în extremă puţin lucrurile. E greu astăzi ca producătorii români să asigure acel 51%. Promovarea legii a fost cu acel 51%, aproape toţi românii ştiu de 51%”, a afirmat Ioan Munteanu.

Pentru conformarea faţă de cerinţa CE, Laurenţiu Badea de la LAPAR (Liga Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România) a propus termenul „produse autohtone”.

Poziţia sa a fost susţinută şi de Ioan Munteanu. „Termenul nu deranjează. În UE toate produsele sunt autohtone. Nu poate spune austriacul că îi opreşti vânzarea”, a argumentat deputatul PSD.

Totuşi, punctul său de vedere nu a întrunit consensul. „Termenul de autohton, că-i european de la Atlantic la Marea Neagră, poate da reţelelor de comercianţi posibilitatea să spună că producătorii din Olanda au acelaşi statut cu cei de la Lehliu. Dacă ne gândim că-i păcălim pe cei de la Bruxelles...”, a spus deputatul PNL Gheorghe Tinel.

La rândul său, Ion Tabugan (PSD) a spus că renunţarea la termenul „românesc” goleşte legea de conţinut. „Dacă punem autohton se alege praful”, a spus Tabugan.

O altă modificare convenită în comisie a fost renunţarea la obligativitatea etichetării „produs românesc”. „Au venit producători să spună că ies din costuri şi închid afacerea. Orice îi punem noi să facă înseamnă costuri suplimentare. Ei au libertatea fiecare dintre ei să facă marketing, dacă poate”, a motivat Ioan Munteanu.

Comisia Europeană a lansat pe 15 februarie o procedură de infringement împotriva României pentru că impune marilor comercianţi cu amănuntul să achiziţioneze cel puţin 51% din produse alimentare şi agricole de la producătorii locali, ceea ce contravine legislaţiei UE referitoare la libera circulaţie a bunurilor.