Sărăcia e la ea acasă în România: Puterea de cumpărare a românilor a scăzut dramatic

Puterea de cumpărare a românilor a scăzut dramatic, țara noastră situându-se pe locul 33, din cele 42 de țări analizate, în cădere cu două poziții față de anul trecut, potrivit unui studiu realizat de GfK.

Puterea de cumpărare a românilor a scăzut cu două poziții față de anul trecut, potrivit studiului

Un studiu privind puterea de cumpărare din 42 de state europene plasează România pe locul 33, în coborâre cu două poziții față de anul trecut și la patru poziții mai jos decât Ungaria, deși aceasta din urmă se află în recesiune tehnică.

Și în Bulgaria puterea de cumpărare este mai mare decât în România, la 8.629 euro pe cap de locuitor, față de doar 7.738 euro în țara noastră.

Studiul raportează puterea de cumpărare din fiecare stat la media pe cap de locuitor din Europa, care este de 17.688 euro în acest an, în creştere cu 5,8% față de anul trecut.

Astfel, Liechtenstein, Elveţia şi Luxembourg au un venit net mai mare decât restul Europei, în timp ce puterea de cumpărare cea mai mică este în Belarus, Kosovo şi Ucraina, potrivit studiului „GfK Purchasing Power Europe 2023”.

În total, europenii au în jur de 12,1 miliarde de euro la dispoziţie pentru a cheltui în 2023 pentru hrană, servicii, energie, pensii private, asigurări, vacanță, mobilitate și cumpărături de bunuri de larg consum și de folosință îndelungată. Cu toate acestea, suma totală pe care consumatorii o au la dispoziţie pentru cheltuieli şi economii variază semnificativ de la o ţară la alta şi depinde şi de evoluţia preţurilor în 2023.

Topul primelor 10 țări din punct de vedere al puterii de cumpărare

La fel ca în anii trecuţi, Liechtenstein depăşeşte cu mult valoarea puterii de cumpărare faţă de celelalte ţări, având o putere de cumpărare pe cap de locuitor de 68.843 euro, de aproape 3.9 ori mai mare decât media europeană.

Elveţia şi Luxembourg se află pe locurile doi şi trei, cu 49.592 euro disponibil pentru cheltuieli pe cap de locuitor (de aproape 2.8 ori media puterii de cumpărare europeană), respectiv 40.931 euro pe cap de locuitor (mai mult de 2,3 faţă de media europeană).

Toate celelalte țări din top zece au, de asemenea, o putere de cumpărare pe cap de locuitor semnificativ peste medie – cu cel puţin 47% mai mare decat media europeană, marele câştigător fiind Irlanda: după ce anul trecut abia a intrat în top 10, anul acesta a reuşit să urce patru locuri până pe locul şase. Cu 26.882 euro pe cap de locuitor, irlandezii sunt cu exact 52% peste media europeană,

Au existat şi alte schimbări în top 10. Islanda şi Danemarca au urcat fiecare câte o poziţie până pe locul patru şi respectiv cinci, în timp ce Austria şi-a îmbunătăţit Iocul cu două poziţii, ajungând pe şapte. Norvegia, pe de altă parte, a coborât patru locuri, Germania un loc și Marea Britanie trei poziții, cele trei ţări ajungând pe ultimele trei poziţii ale top 10 în funcţie de puterea de cumpărare.

Per total, 16 dintre cele 42 de ţări examinate sunt peste media europenă. Acestea contrastează cu cele 26 de ţări care au puterea de cumpărare sub media europeană, inclusiv Spania, care cu 16.449 Euro pe cap de locuitor este uşor sub media europeană. La fel ca în anii precedenţi, Ucraina este în continuare la coada clasamentului. Locuitorii au o putere de cumpărare de doar 2.478 Euro per capita, ceea ce înseamnă exact 14% din media europeană.

„Anul acesta, ţările europene au înregistrat din nou o creştere semnificativă a puterii de cumpărare de aproape 6% în medie, dar acest lucru încă nu poate compensa pentru rata încă ridicată a inflaţiei. Totuşi, puterea de cumpărare nu evoluează la fel în toate ţările: de exemplu, în timp ce Irlanda urcă patru locuri, Marea Britanie, ţară învecinată, coboară trei locuri. Şi în cadrul aceleiaşi ţări au fost fluctuaţii, ca de exemplu în Cehia, unde rata puterii de cumpărare a variat considerabil acest an, sau în Polonia sau Franţa, unde este o diferenţă şi mai mare între regiunile cu putere de cumpărare mică şi cele cu putere de cumpărare mare. Totuşi, un trend oarecum pozitiv poate fi observat printre toate cele 42 de ţări. Cu toate că diferenţele sunt încă foarte mari în ceea ce priveşte potenţialul cheltuielilor, cel puţin diferenţa dintre puterile de cumpărare e mai mică.“, a explicat Tim Weber, expert în serviciile Geomarketing GfK.

România: Decalajul puterii de cumpărare se adâncește

În România, însă, puterea medie de cumpărare pe cap de locuitor în acest an este de doar 7.738 euro, cu 56% sub media europeană, cu o coborâre de două locuri față de anul trecut, până pe locul 33.

Nu au existat modificări în clasament în primele 10 judeţe în acest an, dar se poate observa încă o dată că decalajul dintre regiunile cu putere de cumpărare slabă și cele cu putere mare de cumpărare din România se adâncește.

Bucureștiul este clar pe primul loc, cu o putere de cumpărare pe cap de locuitor de 15.314 euro, ceea ce înseamnă că locuitorii capitalei au cu aproape 98% mai multă putere de cumpărare decât media națională și de 3,8 ori mai multă putere de cumpărare decât locuitorii judeţului Vaslui, care are cea mai mică putere de cumpărare disponibilă pentru cheltuielile și economiile lor. Acolo, venitul net disponibil este de doar 4.010 euro, ceea ce reprezintă aproape 52% din media națională.

Toate judeţele din top zece au o putere de cumpărare pe cap de locuitor peste medie. Judeţul Prahova, clasat pe locul zece, se apropie cel mai mult de media națională, cu un venit net disponibil de 7.836 Euro pe cap de locuitor, dar este încă cu aproape 1,3% peste acesta. Toate celelalte 32 de judeţe, care constituie mai mult de trei sferturi din toate judeţele, sunt sub media națională.

Ungaria: Puterea de cumpărare este de 10.834 Euro

Într-o comparație europeană, Ungaria se situează pe locul 29 din cele 42 de țări examinate și, prin urmare, a reușit să își îmbunătățească poziția cu un loc față de anul precedent. Cu o putere medie de cumpărare pe cap de locuitor de 10.834 euro, Ungaria este cu aproape 39% sub media europeană.

La nivelul celor 20 de județe din Ungaria, nu s-au schimbat prea multe față de anul precedent. În top 10, doar Tolna și Vas schimbă locurile șase și șapte, celelalte reușind să-și păstreze locurile de anul trecut. Ca și în anii precedenți, Budapesta ocupă primul loc cu un potențial de cheltuieli de 14.020 euro de persoană (cu peste 29% peste media națională).

Ca și în ultimii ani, cinci din cele douăzeci de județe ale Ungariei continuă să aibă o putere de cumpărare peste medie în 2023, fiind vorba fie de județele din jurul Budapestei, fie spre granița cu Austria. În schimb, trei sferturi din districtele Ungariei au o putere de cumpărare sub medie.

Polonia, pe locul 28

Polonia are o putere medie de cumpărare pe cap de locuitor de 10.903 euro în 2023. Acest lucru plasează polonezii la puțin peste 38% sub media europeană, situându-se pe locul 28, cu o poziție mai sus față de anul trecut.

Clasamentul din Polonia este condus de districtul capitalei Varșovia. Cu 17.980 euro pe cap de locuitor, puterea de cumpărare este cu aproape 65% peste media națională. Aceasta corespunde unui potențial de cheltuieli de aproape 2,7 ori mai mare decât cel al oamenilor din districtul cu cea mai mică putere de cumpărare. În Kolnenski puterea de cumpărare pe cap de locuitor este de numai 6.765 euro, ceea ce înseamnă că populația districtului are cu 38% mai puțin decât media pentru cumpărături, chirie, electricitate și economii. Clasamentul districtelor din Polonia arată, de asemenea, că există în continuare un decalaj deosebit de mare între regiunile bogate și cele defavorizate. Doar 83 de districte au o putere de cumpărare peste medie pe cap de locuitor, în timp ce venitul net disponibil din 297 de districte este sub media națională.