Regatul Funcţionarilor. Bugetarii români, mai bine plătiţi decât omologii din regiune în raport cu economia ţării

Populismul parlamentarilor şi protestele bugetarilor au condus la creşteri spectaculoase ale salariilor bugetarilor

România tinde să devină, în zonă, una din ţările cu cei mai bine plătiţi bugetari, raportat la ceea îşi permite economia. În prezent, salariile din administraţia locală şi centrală sunt, în medie, cu aproape 50% mai mari decât media pe ţară

Sănătatea şi învăţământul erau recunoscute, la noi, drept domeniile cu cele mai proaste salarii. Dar majorările din ultimul timp au schimbat radical situaţia. România, a devenit, în zonă, una dintre ţările cu cei mai bine plătiţi funcţionari, faţă de ce îşi permite economia, potrivit unui studiu prezentat ieri de Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal.

În aproape toate domeniile salariile sunt mai mari sau egale decât media pe economie. În Sănătate, unde anul trecut existau diferenţe majore faţă de statele din jur, decalajul a fost recuperat rapid, în 2016.

Cele mai mari salarii sunt în administraţia publică

De departe cei mai bine plătiţi bugetari de la noi sunt în administraţia publică. Salariul lor mediu era, anul trecut, cu 56% mai mare faţă de media pe economie. În septembrie 2016, diferenţa a ajuns la 46%.

Cu acest decalaj, suntem mult peste Ungaria, Polonia, Bulgaria, Cehia sau Slovacia. „Salariile din administraţia centrală, respectiv ministere, sunt foarte mari. Am văzut ministere unde salariul mediu este şi de 1.500 de euro. În schimb, veniturile din administraţia locală sunt foarte mici”, a spus, ieri, Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal, în cadrul unei conferinţe de specialitate. În toate ţările analizate în raport, salariile din administraţie depăşesc însă media pe economie.

Creştere rapidă în Sănătate

Angajaţii din Sănătate erau, anul trecut, cel mai prost plătiţi bugetari, în condiţiile în care salariul lor mediu reprezenta 89% din salariul mediu pe economie. Decalajul a fost însă recuperat rapid. Până în septembrie 2016, salariile din Sănătate au egalat salariul mediu pe economie, care era de circa 2.000 de lei, net.

În zonă, Ungaria era în 2015 ţara cu cei mai prost plătiţi sanitari. Salariul mediu din sistemul sanitar al ungarilor era, în 2015, doar 60% din media pe economie. În restul ţărilor din zonă, respectiv Bulgaria, Polonia, Cehia, Slovacia, nivelul salarial din domeniu este aproape de media pe economie, ca şi în România.

La stat se câştigă mai bine

Frustrant pentru mediul de afaceri de la noi este că, la finele lui 2015 salariul mediu al bugetarilor era cu 12% mai mare decât cel din sectorul privat, iar diferenţa a ajuns la 13%, în septembrie 2016. România are, în zonă, cel mai mare decalaj dintre salariile din mediul public şi cel privat. Cu toate astea, şi în statele învecinate găsim salarii mai mari la stat decât la privaţi. Excepţia face Ungaria, unde, la finele anului trecut, salariul mediul din domeniul public reprezenta circa 80% din salariul mediu oferit de privaţi. 

Tot mai mulţi bugetari

Creşterea accelerată a salariilor la stat este îngrijorătoare ţinând cont că numărul de bugetari este tot mai mare. În anii 2008 – 2009, atunci când a început reforma sectorului public, erau aproximativ 1,4 milioane de angajaţi la stat, iar în anii următori numărul a scăzut accelerat. În 2014, s-a produs o stagnare pentru ca în ultimul timp numărul de bugetari să înceapă din nou să crească.

Potrivit Consiliului Fiscal, la finele anului 2014 erau 1,179 milioane de angajaţi la stat, iar până la sfârşitul lui 2015 cifra a rămas constantă. Până în septembrie 2016, numărul de bugetari a crescut însă cu câteva mii, până la 1,185 milioane.

Dezechilibru bugetar

În octombrie, Parlamentul a votat noi majorări pentru bugetari. Dacă măsura este implementată, salariul mediu din Educaţie şi Sănătate vor creşte cu 15%. Cheltuielile pe care statul le va face cu aceste majorări pun presuni serioase pe deficitul bugetar, a atras atenţia Ionuţ Dumitru. Deşi partidele politice susţin că multe state din UE depăşeşc nivelul de 3% din PIB, cu deficitul bugetar, lucrurile nu stau deloc astfel, a atras atenţia Dumitru. Pentru 2017, Comisia Europeană estimează un deficit de 3,2% din PIB în cazul României, fără a include majorările salariale decise recent de Parlament. Cu acest nivel există o singură ţară din UE care ne surclasează: Spania.

„Estimările Comisiei Europene arată un deficit estimat la 3,2% din PIB în 2017. Această estimare este făcută fără a lua în calcul creşterile de salarii, măsurile nu sunt încă legiferate. Dacă luăm în calcul perioada 2015-2017, deterioarea poziţiei fiscale va fi una dintre cele mai mari din UE”, a declarat Dumitru.