Piața lemnului din România este afectată de revizuirea retroactivă a evaluărilor de mediu

Hotărârea de Guvern 236/2023, care intră miercuri în efectivitate, introduce blocaje administrative noi în cadrul sectorului păduri-industrii bazate pe lemn, susţine Comunitatea Forestierilor-Fordaq.

Piața lemnului din România este afectată de revizuirea retroactivă a evaluărilor de mediu

„Hotărârea de Guvern nr. 236/2023 aprobă metodologia de derulare a procedurii de evaluare de mediu pentru amenajamentele silvice, o reglementare ce obligă la revizuirea retroactivă a evaluării de mediu pentru toate amenajamentele silvice care nu au parcurs procedura „lungă” de evaluare adecvată de mediu. Este un act normativ cu efect retroactiv, care reia conţinutul a două ordine de ministru suspendate de instanţele de contencios administrativ”, se menţionează în comunicat.

Astfel, reprezentanţii Fordaq solicită Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor revizuirea HG 236/2023, astfel încât actul normativ să nu se mai aplice retroactiv, iar procedura de evaluare de mediu să se deruleze în paralel cu procedura de elaborare a amenajamentelor silvice, cu preluarea condiţionalităţilor de mediu, cu o justă şi prealabilă despăgubire a proprietarilor de păduri pentru restricţiile impuse, conform recentelor decizii CEDO.

Conform sursei citate, reluarea conţinutului unor acte normative anulate într-un nou act normativ este o practică abuzivă, interzisă expres de Legea Contenciosului Administrativ.

Impactul intrării în efectivitate al HG 236/2023 a fost analizat în cadrul lucrărilor Forumului Pădurilor, Industriei Lemnului şi Bioeconomiei, desfăşurat în 12 decembrie la Bucureşti.

Astfel, reprezentantul Regiei Naţionale a Pădurilor - Romsilva, Adrian Băban, a arătat că la nivelul Regiei vor intra în revizuire 107 amenajamente silvice din cele 320 de amenajamente la nivel naţional existente pentru proprietatea publică a statului, estimându-se ca efect reducerea volumului exploatat în 2024 cu 1 milion de metri cubi

„Efectul va fi simetric şi în cealaltă jumătate a fondului forestier, proprietate privată, impactul la nivel naţional fiind de reducere semnificativă a volumului recoltat, ca urmare a acestor blocaje administrative. La nivel local, în unele judeţe, cum este Bacău, recoltarea a peste 50% din resursa de lemn ar putea fi blocată”, se mai precizează în document.

Pe fond, problema evaluării de mediu a amenajamentelor silvice este o restanţă a României în aplicarea directivelor europene, notificată prin procedura de infringement pe domeniul pădurilor din 2020.

„O problemă la care România nu a găsit soluţiile potrivite, deşi există multe modele funcţionale şi eficiente în diferite ţări europene. În 2021, sub presiunea Comisiei Europene, România a încercat să adreseze problema prin ordinele de ministru 1945, 1946 şi 1947, care obligau la o revizuire retroactivă a evaluărilor de mediu pentru amenajamente silvice legal aprobate, care au parcurs procedura legală de evaluare de mediu în urmă cu 3 sau 5 sau chiar 9 ani, în momentul aprobării lor. Cele 3 ordine au fost suspendate de către instanţa de contencios administrativ”, susţin reprezentanţii Fordaq.

Potrivit sursei citate, argumentele atacării celor 3 ordine în contencios administrativ au fost expuse în documente de poziţie comune ale asociaţiilor profesionale ale proprietarilor de păduri, administraţiei silvice şi industriei lemnului. Pentru mai multe detalii: Poziţia sectorului lemnului faţă de proiectul de Ordin de Ministru privind evaluarea de mediu a amenajamentelor silvice

„În loc să găsească soluţii aplicabile pe modele europene, Ministerul Mediului a promovat HG 236/2023, care a preluat conţinutul ordinelor suspendate de instanţa de contencios administrativ, cu evaluarea de impact expusă mai sus. Prevederea din Legea 554/2004 a contenciosului administrativ: „în ipoteza în care se emite un nou act administrativ cu acelaşi conţinut ca şi cel suspendat de către instanţă, acesta este suspendat de drept”, se mai spune în document.

Pe fond, problema este dată de faptul că procedura de evaluare de mediu a amenajamentelor durează foarte mult - minim 6-8 luni de zile, dar adesea durează şi 1-2 ani.

„Este o procedură redundantă cu cea de elaborare a amenajamentele silvice care sunt întocmite conform normelor tehnice, de firme de proiectare autorizate de Minister, şi preiau conţinutul planurilor de management ale ariilor protejate. Evaluarea de mediu şi elaborarea amenajamentelor silvice putea fi unificată şi simplificată ca procedură - aşa cum se întâmplă în foarte multe ţări europene”, precizează sursa citată.

Legea este momentan inaplicabilă

De asemenea, prin Legea 347 din 10 noiembrie 2023 s-a reglementat intrarea în vigoare a amenajamentelor silvice doar după publicarea în Monitorul Oficial.

„Este o lege inaplicabilă (amenajamentele silvice sunt proiecte tehnice de 200-400 de pagini, inutil şi practic imposibil de publicat în Monitorul Oficial). În cadrul Forumului Pădurilor, dl Dănuţ Iacob, Director în cadrul Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, a arătat că 222 de amenajamente silvice sunt blocate în aplicare prin efectul acestei legi, o ordonanţă de urgenţă de modificare a Legii 347/2023 urmând a fi promovată. O inflaţie legislativă inaplicabilă şi bulversantă”, susţine Comunitatea Forestierilor - Fordaq.

Totodată, efectul blocajelor administrative şi al supra-reglementării din sectorul forestier este de scădere a producţiei în industriile bazate pe lemn: o scădere de 24% în industria de prelucrare primară a lemnului, exclusiv mobilă, şi de 13% în industria mobilei pe primele 9 luni ale anului, conform ultimelor cifre disponibile privind evoluţia producţiei industriale furnizate de INS.

În cadrul Forumului reprezentanţii Asociaţiei Industriei Lemnului - Prolemn şi ai Asociaţiei Producătorilor de Mobilă din România (APMR) au subliniat cauza principală a scăderii producţiei industriale: preţurile mai mari cu 30-40% în România faţă de preţurile resursei de lemn din Europa.

„Dificultăţile de punere în piaţă pe segmentul micilor proprietăţi, blocajele induse de evaluarea de mediu la amenajamente, faptul că RNP - Romsilva pune pe piaţă masă lemnoasă mult sub posibilitatea dată de amenajamentele silvice, neexecutarea sau executarea cu intensităţi foarte mici a lucrărilor de îngrijire a pădurii, cu toate conduc la o ofertă de masă lemnoasă redusă artificial, o balanţă a lemnului dezechilibrată şi preţuri exagerat de mari pentru resursa de lemn din România, cu afectarea competitivităţii industriei lemnului şi scăderea producţiei industriale”, a afirmat Cătălin Tobescu, preşedintele AIL - Prolemn.