Perioadele de corecţie de la BVB nu durează mai mult de o lună

Totuşi, scăderea preţului acţiunilor ca urmare a marcării profiturilor poate şterge câştigurile din prima parte a anului Marcarea profiturilor obţinute din investiţiile în piaţa de

Totuşi, scăderea preţului acţiunilor ca urmare a marcării profiturilor poate şterge câştigurile din prima parte a anului

Marcarea profiturilor obţinute din investiţiile în piaţa de capital a devenit o practică tipică pentru primăvara fiecărui an. Astfel, evoluţiile înregistrate, în ultimii cinci ani, pe bursele din pieţele emergente arată foarte clar că perioada februarie-mai este caracterizată de corecţii.

Totodată, un alt fapt este cert: perioada de timp în care investitorii îşi marchează profiturile a fost în scădere. "Corecţiile se întind pe termene din ce în ce mai scurte", subliniază Florin Ilie, director pieţe de capital în cadrul ING Bank. Astfel, privind pieţele de capital din economiile emergente se poate observa faptul că, dacă în 2002, durata corecţiei s-a întins pe o perioadă de 69 de zile, durată ce a scăzut până la 36 de zile la nivelul anului trecut.

Aderarea la UE a adus mulţi investitori la BVB

Pe de altă parte, în privinţa amplorii corecţiei, ştergerea profiturilor înregistrate anterior are un caracter oscilant. Spre exemplu, corecţia din 2002 a şters aproape jumătate din profiturile înregistrate anterior, dar nivelul a sporit la puţin peste 70%, în 2003. Totuşi, în 2005, corecţia de primăvară a şters mai puţin de o treime din creşterile anterioare, pentru ca, în 2006, nivelul să crească aproximativ la 60%.

În schimb, piaţa de capital din ţara noastră dovedeşte încă o dată faptul că este atipică. Spre exemplu, anul trecut, indicele BET - care urmăreşte evoluţia celor mai lichide acţiuni - s-a depreciat cu circa 25%, scăderea fiind înregistrată pe o perioadă de circa patru luni. În schimb, în 2005, indicele BET s-a depreciat cu aproximativ 30%, dar pe parcursul a circa o lună.

Totuşi, Florin Ilie susţine faptul că, piaţa de capital din ţara noastră, alături de cea din Bulgaria, are o poziţie privilegiată. Aderarea la Uniunea Europeană a atras foarte mulţi investitori care au pus presiune pe cumpărarea de acţiuni. Asta şi pentru că marii investitorii, care au intrat şi în alte pieţe emergente, având nişte aşteptări legate de perspectivele din bursa autohtonă.

Însă, nu trebuie uitat că piaţa de capital românească este cu mult în urma celor din alte state ale Europei Centrale. Mişu Negriţoiu, directorul general al ING România, consideră că bursa autohtonă are un potenţial limitat de creştere din punct de vedere al capitalizării în următorii ani. Asta pentru că privatizarea marilor companii s-a realizat fără intermedierea Bursei de Valori.

Bursa românească, de 10 ori mai mică decât cele din regiune

"Marile companii naţionale au fost deja privatizate, dar nu prin intermediul BBV, iar acest lucru se simte la nivelul capitalizării şi al valorii de tranzacţionare. A fost o şansă ratată", subliniază Negriţoiu. Iar noii emitenţi care se vor lista vor fi, cel mai probabil, companii cu o istorie de 10-15 ani, care au ajuns la maturitate, dar ar putea alege intrarea pe pieţele externe. Pentru comparaţie, în Cehia şi Ungaria, unde nu sunt decât 32 de emitenţi, capitalizarea bursieră depăşeşte 50 miliarde de euro, respectiv 72 miliarde de euro. Iar volumul zilnic de tranzacţii este în jurul a 150 milioane de euro, respectiv 100 milioane de euro. În schimb, Bursa de Valori Bucureşti are o capitalizare de circa 21 miliarde de euro şi 58 de emitenţi, volumul zilnic de tranzacţii fiind de numai 11 milioane de euro. "Pentru ca bursa să crească, ar trebui să avem emitenţi puternici. Însă la noi aceştia nu există. Marile companii naţionale au fost deja privatizate, motiv pentru care o eventuală listare rămâne la latitudinea acţionarilor majoritari", adaugă Negriţoiu.

Totodată, o altă piedică în dezvoltarea pieţei de capital ţine de capacitatea managerială a întreprinzătorilor din ţara noastră, de a vedea avantajele listării pe piaţa de capital.

Profitul ING Securities, aproape 8 milioane de lei

Profitul net realizat de ING Securities în 2006 a fost de 7,58 milioane de lei, în creştere cu 22,6% faţă de câştigul din 2005. Totodată, cifra de afaceri a fost de 13,8 milioane de lei, cu 33% mai mare decât în anul anterior. Activitatea ING Securities a fost integrată în cadrul ING Bank începând din 3 ianuarie 2007. În primele două luni ale anului, societatea a ocupat locul al doilea în topul intermediarilor la Bursa de Valori Bucureşti cu tranzacţii de peste 463 milioane lei, reprezentând 10,38% din totalul tranzacţiilor.