STUDIU: Cum a influenţat „Prima Casă“ preţurile din sectorul rezidenţial

STUDIU: Cum a influenţat „Prima Casă“ preţurile din sectorul rezidenţial

Cele mai căutate apartamente sunt cele care au preţuri situate în jurul a 60.000 de euro FOTO: Adevărul

Creditele obţinute prin programul „Prima Casă“ au oferit o adevărată gură de oxigen pieţei imobiliare care a fost ani buni lovită de criza de după boom-ul din 2008.

Pe fondul unei creditări restricţionate, introducerea în 2009 a programului „Prima Casă“ le-a dat o mână de ajutor vânzătorilor de locuinţe, care rămăseseră cu stocuri impresionante după instaurarea crizei de după 2008.

Pe acest fond, numărul de tranzacţii a crescut, ceea ce, urmare a legii cererii şi ofertei, a frânat în mod vizibil ritmul de scădere a preţurilor, arată un studiu făcut de Imobiliare.ro.

Potrivit Indicelui Imobiliare.ro, suma medie solicitată pentru apartamentele (noi şi vechi) disponibile spre vânzare la nivel naţional a scăzut cu 41% în primul (aproximativ un) an de recesiune, de la 2.058 de euro pe metru pătrat util în momentul de vârf al pieţei (martie 2008) până la 1.211 euro pe metru pătrat înainte de intrarea în vigoare a iniţiativei guvernamentale (mai 2009).

Ulterior, în perioada 2009-2014, pretenţiile proprietarilor s-au mai diminuat, cumulat, cu circa 15% faţă de valoarea maximă atinsă înainte de criză, ajungând până la un nivel minim de puţin sub 900 de euro pe metru pătrat.

În condiţiile în care, majoritatea vânzărilor de locuinţe prin programul „Prima Casă“ au vizat proprietăţi care se încadrau în limita a 60.000 de euro, această sumă a devenit reper financiar când vine vorba de achiziţia unei case, mai arată analiza făcută de Imobiliare.ro.

Disponibilitate pentru locuinţe de 60.000 de euro

Estimările arată că 50% din potenţialii clienţi ar avea disponibilă suma de 60.000 de euro pentru achiziţia unei locuinţe.

Potrivit datelor Imobiliare.ro, în 2008, 70% din cumpărătorii de apartamente erau interesaţi de proprietăţi mai scumpe de 100.000 de euro (de notat este că, la vremea aceea, apartamentele cu trei şi, în Capitală, chiar două camere se situau, de regulă, peste acest prag, atât pe piaţa veche, cât şi pe cea nouă). Pe de altă parte, 9% din clienţi aveau un buget cuprins între 80.000 şi 100.000 de euro, 10% s-ar fi încadrat între 60.000 şi 80.000 de euro, iar 11% ar fi plătit până la 60.000 de euro pentru o locuinţă.

În 2016 disponibiliatatea financiară la achiziţia unei locuinţe este cu totul ala. Cea mai mare parte a cererii, 49% este concentrată asupra proprietăţilor de până la 60.000 de euro, în vreme ce ponderea cumpărătorilor cu bugete de peste 100.000 de euro a scăzut, până la 18% din total. În intervalul de preţ 60.000-80.000 euro s-ar încadra 21% din clienţi, iar 13% şi-ar permite o casă de 80.000-100.000 de euro. 

Pe acest fond, analiştii imobiliari au precizat încă de la jumătatea lui 2015 că piaţa imobiliară s-a maturizat după perioada de criză. Atât vânzătorii cât şi cumpărătorii sunt mult mai atenţi atunci când se încheie o tranzacţie.

Analiza făcută de Imobiliare.ro, arată că şi suprafeţele apartamentelor s-au diminuat după momentul 2008. Dacă în perioada de boom o garsonieră era construită cu o suprafaţă de circa 45 de metri pătraţi, acum acesta are în jur de 36 de metri pătraţi. În condiţiile în care cererea de apartamente cu două şi trei camere era relativ apropiată, 37,9%, respectiv 33,6%, din 2012 şi până în prezent cererea pentru două camere a ajuns la 48%, iar pentru treiu camere s-a situat la 32,5%.

Cele mai mari diferenţe se înregistrează în cazul apartamentelor cu patru camere. În  perioada de boom, cererea pe acest sector era de 15,3%, în timp ce în prezent acest tip de locuinţă are o cerere de 7%. În cazul garsonierelor nu sunt diferenţe foarte mari, 13,2% în perioada de boom  şi 12,2% acum.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: