Fuziunea cu Hidroelectrica, colacul de salvare pentru Termoelectrica

Teodora Vasâlca

Pentru un producător necompetitiv pe piaţa energiei, aşa cum este Termoelectrica, fuziunea cu Hidroelectrica, cel mai ieftin furnizor de electricitate, pare a fi, deocamdată, singura soluţie de moment. Asta pentru a rezista pe o piaţă liberalizată şi pentru a nu mai acumula datorii.
Ministerul Economiei şi Comerţului (MEC) pregăteşte un plan de restructurare a Termoelectrica, prin care cele patru sucursale ale companiei - Brăila, Doiceşti, Borzeşti şi Paroşeni - vor trece în subordinea Hidroelectrica. Pe măsură ce îşi vor găsi investitori însă, acestea vor ieşi de sub umbrela societăţii şi vor deveni companii private. Din datele Termoelectrica, firme mari precum E.ON Germania, Enel Italia, CEZ Cehia, AES Corporation SUA sau Electrabel Belgia s-au arătat interesate să participe la privatizarea a trei sucursale. "Privatizarea acestora şi constituirea lor în societăţi comerciale ar putea dura circa un an", a declarat ieri, pentru Adevărul, directorul general al Termoelectrica, Viorel Marian.
El spune că statul va avea mai mult de câştigat dacă se va realiza fuziunea cu Hidroelectrica. "Percepţia că, absorbind Termoelectrica în Hidroelectrica, o nenoroceşti pe aceasta din urmă este greşită. Acest lucru este susţinut mai ales de cei care au beneficii foarte mari de pe urma Hidroelectricii", a afirmat Marian. Statul, care este acţionar la cele două companii, va avea mai mult de câştigat din această fuziune, întrucât pe piaţa liberă Hidroelectrica va trebui să ridice preţul, ca urmare a faptului că termocentralele au costuri de producţie mai ridicate. Astfel, această fuziune va rezolva automat o problemă a pieţei de energie, pentru că va crea o competiţie care se bazează pe un preţ de vânzare apropiat şi nu va mai permite profituri foarte mari traderilor de energie.
"Se pune şi problema de ce să ţinem Termoelectrica cu costuri mari când putem să luăm energie din import. Societatea răspunde însă oricând pentru siguranţa sistemului, asigură energie în lipsa căreia ar trebui să fii la mâna importatorilor. Aceştia ţi-ar impune nişte preţuri de trei-patru ori mai mari", a mai spus Marian.
La rândul său, Mihai Lazăr, preşedintele Grivco, unul dintre traderii de electricitate de pe piaţa internă, a declarat, pentru Adevărul, că Termoelectrica produce o energie scumpă, pe care nu ar putea să o vândă singură pe piaţă, altfel decât la pachet, combinată cu electricitate de la alţi producători. "Pentru Termoelectrica sunt două soluţii, pe termen scurt: fie se închide, fie se apropie de o companie care produce mai ieftin", a declarat Lazăr.
MEC, acţionar unic la filialele Termoelectrica
Planul de restructurare a Termoelectrica este cuprins într-un proiect de ordonanţă de urgenţă elaborat de MEC, prin care se prevede ştergerea unor datorii de aproape un miliard de euro, din cele 1,2 miliarde de euro, ale companiei. Potrivit aceluiaşi proiect de act normativ, filialele Termoelectrica, constituite ca societăţi comerciale - Deva, Bucureşti şi Galaţi - ar urma să treacă în subordinea MEC, care va deveni noul acţionar unic al acestora. Ulterior, acestea ar putea trece în administrarea consiliilor locale, însă deocamdată nu a fost luată o decizie în acest sens. "Personal, nu cunosc de ce trebuie să treacă la consiliile locale. Primăriile nu au bani pentru întreţinerea termocentralelor. Uitaţi-vă la situaţia tuturor termocentralelor care au trecut la consiliile locale", a afirmat directorul Termoelectrica.
Proiectul de hotărâre de guvern privind ştergerea datoriilor Termoelectrica şi reorganizarea companiei se află, potrivit acestuia, pe lanţul de avizare interministerială. Decizia de ştergere a datoriilor a primit recent aprobarea Consiliului Concurenţei. Între timp, Termoelectrica se află sub administrare specială, ceea ce înseamnă că toţi creditorii trebuie să suspende sechestrul conturilor şi activelor şi nu mai au voie să realizeze niciun fel de acţiuni împotriva Termoelectrica.