Dosarele FNI: Statul mai are de plătit despăgubiri pentru 21.398 de persoane în valoare de 381 de milioane de lei

0
0
FOTO Arhivă
FOTO Arhivă

21.398 persoane, care au depus cereri de plată voluntară sau au obţinut în instanţă executarea silită au de încasat de la stat despăgubiri totale de 381.888.000 lei, potrivit informaţiilor furnizate de AAAS la solicitarea „Adevărul”.

„De la pronunţarea primelor sentinţe civile - în anul 2003 şi până la ultimele sentinţe penale pronunţate în anul 2017, din cele peste 159.000 persoane care figurează în anexele sentinţelor cu drept de despăgubire, au depus cereri de plată voluntară sau au apelat la executori judecătoreşti un număr de 39.990 persoane. Suma iniţială la care au fost înregistrate respectivele cereri este de 220.921 mii lei, suma actualizată fiind de aproximativ 850.000 mii.

Din cele 39.990 persoane, au fost despăgubite 18.592 persoane, valoarea sumelor plătite fiind de 437.318.700 lei.

În prezent, mai sunt înregistrate în vederea plăţii un număr de 21.398 persoane - cu cereri de plata voluntară sau dosare de executare silită. Suma de plată actualizată pentru aceste persoane este de 381.888 mii lei, calculată în funcţie de IPC din luna iunie 2022”, a informat Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului (AAAS) la solicitarea „Adevărul”.

„Din cauza problemelor de ordin financiar apărute începând cu luna octombrie 2008, ca urmare a popririi conturilor A.A.A.S. de către creditori care au apelat la serviciile executorilor judecătoreşti (şi aici nu este vorba numai de creditorii FNI), ne aflăm în imposibilitatea de a pune în executare sentinţele prin care Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului a fost obligată la plata despăgubirilor către foştii deponenţi FNI.

Mai este de precizat faptul că A.A.A.S. trebuie să onoreze atât cererile de despăgubire depuse de către creditori - în baza sentinţelor civile pronunţate până în prezent, cât şi cererile de despăgubire care au fost şi urmează să fie depuse de către creditori în baza sentinţelor şi deciziilor penate preluate fără plată de La C.N.V.M. de în virtutea Legii nr.113/23.04.2013 (este vorba de peste 134.000 de creditori) precum şi alte creanţe deţinute împotriva Autorităţii pentru Administrarea Activelor Statului - altele decât cele privind despăgubirile F.N.I.

Totodată, menţionăm faptul că, de la preluarea acestor obligaţii de plată şi până în prezent, A.A.A.S. a întreprins mai multe demersuri în vederea achitării acestor sume. Astfel au fost promovate mai multe proiecte de acte normative menite să propună măsuri de identificare a resurselor financiare necesare plăţii de către Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului a despăgubirilor, fără a fi obţinute în final avizele necesare pentru a deveni aplicabile”, a adăugat autoritatea.

AAAS cere statului să aloce de la buget sumele necesare despăgubirilor

Recent, AAAS a iniţiat un proiect de act normativ prin care cere statului să „creeze cadrul legal în vederea alocării de la bugetul de stat a sumelor necesare pentru plata despăgubirilor acordate investitorilor FNI de către instanţele judecătoreşti”.

„În contextul prezentului demers, trebuie să facem precizarea obligatorie, care este permanent şi cu obstinaţie trecută cu vederea, că AAAS a fost obligată la plata sumelor dispuse de instanţele judecătoreşti nu pentru că ar avea vreo legătură cu fraudarea FNI, ci, pentru că statul român, prin Legea nr. 333/2001 privind unele măsuri pentru diminuarea consecinţelor încetării răscumpărării de unităţi de fond de către Fondul Naţional de Investiţii şi ulterior , prin Legea nr. 113/2013, a hotărât că AAAS trebuie să facă acest lucru în locul adevăratei debitoare în culpă – CEC BANK S.A. Aşadar, dacă prin Legea nr. 333/2001 Guvernul şi Parlamentul României au decis să înlocuiască un debitor solvabil (CEC BANK S.A.) cu un altul garantat ca fiind solvabil (AAAS), iar prin Legea nr. 113/2013, tot Guvernul şi Parlamentul României au decis - în ciuda faptului că prin Decizia penală nr. 164/2008 Curtea de Apel Bucureşti a admis în parte apelul AAAS şi a înlăturat răspunderea instituţiei noastre în calitate de parte responsabilă civilmente în procesul penal - ca AAAS să preia fără plată toate drepturile şi obligaţiile CNVM, devine evident faptul că, dacă se constată că debitorul desemnat nu mai dispune de fondurile necesare acoperirii obligaţiilor sale, atunci Guvernul şi Parlamentul României în solidar cu AAAS trebuie să caute şi să găsească modalităţi legale prin care să fie identificate resursele financiare necesare achitării sumelor stabilite prin titluri executorii”, se arată în Nota de fundamentare a proiectului de act normativ iniţiat de AAAS.

155.000 de oameni au câştigat în instanţă dreptul de a fi despăgubiţi

Ca urmare a finalizării procedurilor judiciare, civile şi penale, declanşate de aprox. 155.000 persoane foşti investitori, în urma prăbuşirii Fondului Naţional de Investiţii la 24 mai 2000, s-a recunoscut dreptul acestora la despăgubiri, potrivit numărului real de unităţi de fond deţinute, în conformitate cu carnetele de investitori, a explicat AAAS. 

Dintre aceşti investitori, pentru 24.326 persoane Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului („AAAS”) (fosta Autoritate pentru Valorificarea Activelor Statului - AVAS) a fost obligată la plata de despăgubiri în baza unor sentinţe civile, iar în baza unei sentinţe penale din 2007, Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare („CNVM”) a fost obligată la despăgubirea a aprox. 134.000 de foşti investitori. 

În 2013, când s-a înfiinţat Autoritatea de Supraveghere Financiară, AAAS a preluat fără plată toate drepturile şi obligaţiile CNVM rezultate din actele juridice prin care CNVM a fost obligată, ca parte responsabilă civilmente, la plata de despăgubiri către investitorii la FNI şi s-a subrogat în consecinţă în toate drepturile şi obligaţiile procesuale ale acesteia, în toate procesele şi cererile aflate pe rolul instanţei judecătoreşti, indiferent dacă este vorba de faza de judecată sau de executare silită. 

De la momentul la care hotărârile de obligare la plata de despăgubiri au devenit executorii, AAAS a procedat la plată voluntară, pe măsura solicitării creditorilor. 

Cu toate acestea, faţă de resursele insuficiente, începând cu anul 2008 AAAS a fost confruntată cu măsuri de executare silită, având conturile poprite şi patrimoniul afectat de măsuri de valorificare. 

Şi CEDO a dat dreptate păgubiţilor FNI

La data de 8 ianuarie 2013, Curtea Europeană a Drepturilor Omului („CEDO”) a pronunţat o decizie, în cauza Albert şi alţii împotriva României, în care, constatând amploarea fenomenului generat de prăbuşirea FNI şi asumarea subsecventă a datoriei de către stat, a apreciat că stabilirea numărului real de investitori, precum şi valoarea totală a datoriei este extrem de dificil de realizat. 

Astfel, faţă de nefinalizarea unora dintre procedurile judiciare, la momentul deciziei, a respins ca inadmisibile plângerile introduse. Totodată, CEDO a încurajat autorităţile ca „în cel mai scurt timp posibil, să stabilească cu precizie amploarea obligaţiilor sale de plată”. 

Pentru a pronunţa o astfel de soluţie, CEDO a luat în considerare faptul că instanţele naţionale nu au acceptat motivul insuficienţei fondurilor pentru a anula sau bloca procedurile de executare silită, caracterul temporar al amânării sau al eşalonării plăţilor, măsuri care nu intervin automat, dar şi angajamentul Guvernului României de a clarifica situaţia sub aspectul stabilirii numărului de persoane îndreptăţite la despăgubire, al întinderii obligaţiilor de despăgubire şi al identificării necesităţii unor măsuri legislative pentru a asigura plata despăgubirilor într-o modalitate optimă şi unitară. 

La data de 10 iulie 2014, CEDO a comunicat Guvernului Român cauzele Murăraşu împotriva României şi Leaua împotriva României, în care reclamanţii au invocat încălcarea Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale de către autorităţile române prin neexecutarea hotărârilor judecătoreşti definitive şi irevocabile prin care s-a consfinţit dreptul lor la acordarea de despăgubiri în calitate de foşti investitori ai FNI. 

La data de 10 noiembrie 2015, CEDO a soluţionat cauza Murăraşu împotriva României, în motivarea deciziei sale Curtea Europeană reamintind cele stabilite în cauza Albert şi alţii împotriva României cu privire la FNI şi la amploarea consecinţelor generate de căderea acestuia. 

De asemenea, Curtea a luat act de eforturile depuse de statul român pentru a clarifica situaţia investitorilor FNI şi a observat faptul că aceştia sunt sprijiniţi de stat pe parcursul efectuării demersurilor vizând recuperarea creanţelor lor, fiindu-le oferite informaţii precise despre procedura de urmat şi stadiul plăţilor. Prin urmare, Curtea a apreciat că este necesar să i se ofere statului român ocazia de a continua eforturile depuse în scopul soluţionării situaţiei dificile creată de căderea FNI. 

Totodată, dat fiind contextul general al cauzei, Curtea a constatat că existenţa unor întârzieri în executare este inevitabilă şi că, cel puţin la acest moment, acestea nu pot fi considerate nerezonabile. 

Cu toate acestea, Curtea a subliniat faptul că, în situaţia în care procedura vizând efectuarea plăţilor s-ar prelungi excesiv, soluţia sa va fi diferită şi a reiterat încurajarea pentru autorităţile române de a pune capăt situaţiei dificile create prin căderea FNI, prin clarificarea elementelor de mai sus şi adoptarea de măsuri legislative.

Mai multe - Economie

Ultimele știri

adevarul de weekend jpeg anunt adevarul jpeg

Cele mai citite