CNIPMMR: Majorările salariale ale bugetarilor să fie corelate cu evoluţia economiei

Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) susţine că este necesar ca majorările salariale ale bugetarilor să fie corelate cu evoluţia economiei, cerând, de asemenea, să se plătească salarii în funcţie de activitatea desfăşurată şi performanţele înregistrate de fiecare bugetar în parte.

Referitor la viitoarea lege a salarizării unice, CNIPMMR susţine fundamentarea amplă a noii legi, analizarea impactului socio-economic, al impactului financiar asupra bugetului de stat consolidat, atât pe termen scurt, pentru anul curent, cât şi pe termen lung (pe 5 ani), a modificărilor cheltuielilor şi veniturilor bugetare, plus/minus, cu propuneri pentru acoperirea creşterilor de cheltuieli (fără creşterea fiscalităţii asupra mediului de afaceri şi fără instituirea de noi poveri fiscale pentru întreprinzători), inclusiv calcule detaliate privind fundamentarea modificărilor cheltuielilor bugetare.

Potrivit CNIPMMR, confederaţiile patronale reprezentative nu au fost informate cu privire la conţinutul proiectului noii legi şi nici consultate până în prezent, astfel că solicită asigurarea transparenţei şi a dialogului social calitativ.

Consiliul mai cere şi respectarea principiilor responsabilităţii, precauţiei şi a ţintei de deficit bugetar de sub 2% din PIB, dar şi stabilirea măsurilor de creştere a salariilor bugetarilor corelat cu evoluţia economiei României şi cu adoptarea unui mixt de politici pentru evitarea posibilelor dezechilibre macro-economice.

Potrivit Consiliului, este necesară corelarea salariilor bugetarilor cu salariile din industrie, astfel încât salariile din sectorul public să nu fie mai mari decât salariile din sectorul privat, pentru a preveni apariţia unor discrepanţe nejustificate, generatoare de multiple efecte negative (inflaţie, falimente sau necompetitivitate la export, etc.).

CNIPMMR mai solicită şi stabilirea salariilor bugetarilor în cadrul unor limite minime şi maxime, pentru fiecare post, cu obligaţia plăţii salariului minim corespunzător postului şi cu criterii obiective de acordare în fiecare lună/trimestru a sumelor peste nivelul minim, în funcţie de responsabilităţile postului, munca efectiv depusă, cantitatea şi calitatea acesteia, rezultatele înregistrate şi contribuţia la realizarea scopului şi obiectivelor instituţiei publice, astfel încât să se plătească salarii în funcţie de activitatea desfăşurată şi performanţele înregistrate de fiecare bugetar în parte.

O altă solicitare vizează reforma profundă a sistemului bugetar, îmbunătăţirea soluţiilor de e-guvernare, digitalizarea administraţiei publice, cu restructurarea posturilor din administraţia publică locală şi centrală care întreţin nejustificat birocraţia, raportat la numărul foarte mare de bugetari (numărul de posturi ocupate în instituţiile şi autorităţile publice în luna februarie 2017 a fost de 1.189.873).

Potrivit Consiliului, este necesară testarea şi perfecţionarea periodică a bugetarilor, asigurarea cadrului necesar angajării răspunderii directe a bugetarilor pentru greşelile/abuzurile/neregularităţile acestora şi evaluarea şi monitorizarea permanentă a activităţii lor, cu rezultate directe asupra nivelului salariului.