BNR se aşteaptă ca rata inflaţiei să ajungă la 13,9% în decembrie

0
0

Rata anuală a inflaţiei este aşteptată să cunoască fluctuaţii minore în trimestrul III, iar apoi să intre pe o traiectorie descrescătoare, graduală timp de trei trimestre, se arată în minuta şedinţei Consiliului de Administraţie al Băncii Naţionale a României.

Inflaţie de 13,9% în decembrie, Foto: Arhivă Adevărul
Inflaţie de 13,9% în decembrie, Foto: Arhivă Adevărul

În ceea ce priveşte evoluţiile macroeconomice viitoare, membrii Consiliului au arătat că cele mai recente evaluări relevă perspectiva plafonării ratei anuale a inflaţiei în trimestrul III 2022 şi a descreşterii ei treptate ulterior, dar pe o traiectorie revizuită moderat în sens ascendent. Astfel, rata anuală a inflaţiei este aşteptată să cunoască fluctuaţii minore în trimestrul III, iar apoi să intre pe o traiectorie descrescătoare, graduală timp de trei trimestre, însă relativ alertă ulterior, implicând plasarea acesteia la 13,9% în decembrie 2022 - considerabil deasupra intervalului ţintei şi peste valoarea de 12,5% din prognoza precedentă - dar coborârea ei la finele orizontului prognozei la 2,3%, uşor sub punctul central al ţintei", se arată în documentul publicat vineri de BNR.

Potrivit BNR, s-a observat că perspectiva plafonării ratei anuale a inflaţiei şi a inversării ulterioare a traiectoriei acesteia are ca resorturi majore atenuarea efectelor directe şi indirecte ale şocurilor globale pe partea ofertei - inclusiv în contextul aplicării schemelor de plafonare a preţurilor la energie până în martie 2023 - precum şi manifestarea efectelor de bază dezinflaţioniste asociate creşterilor ample consemnate din a doua parte a anului 2021 de preţurile energiei, combustibililor şi alimentelor procesate, alături de influenţele venite din probabila ajustare descendentă a cotaţiilor unor mărfuri, pe fondul detensionării pieţelor en-gros.

Traiectoria previzionată a ratei anuale a inflaţiei este însă revizuită moderat în sens ascendent, în principal ca urmare a dinamicilor relativ mai ridicate anticipate a fi consemnate de preţurile combustibililor, energiei şi alimentelor procesate, sub impactul majorării peste aşteptări a cotaţiilor internaţionale în perioada recentă, au remarcat membrii Consiliului.

În acelaşi timp, s-a sesizat că efectele inflaţioniste puternice ale cotaţiilor produselor energetice se vor evidenţia pregnant odată cu sistarea schemelor de plafonare a preţurilor în luna aprilie 2023, când acestea vor provoca o inversare temporară a descreşterii ratei anuale a inflaţiei, care se va relua însă ulterior şi se va accentua la mijlocul anului viitor, iar apoi în aprilie 2024.

Conform BNR, s-a convenit, totodată, că impactul prezumat a fi exercitat de schemele de plafonare și compensare a prețurilor la energie și combustibili continuă să fie grevat de incertitudini însemnate, și că balanța integrală a riscurilor la adresa perspectivei inflației induse de factori pe partea ofertei rămâne înclinată în sens ascendent, cel puțin pe orizontul apropiat de timp, în contextul războiului din Ucraina și al sancțiunilor asociate.

Presiunile factorilor fundamentali își vor epuiza însă relativ alert caracterul inflaționist modest și vor deveni dezinflaționiste începând cu trimestrul III 2023, au concluzionat membrii Consiliului, dată fiind perspectiva încetinirii considerabile a creșterii economice în a doua parte a anului curent și ceva mai moderate în 2023.

În perspectivă apropiată, dinamica inflației de bază va rămâne totuși afectată de efectele inflaționiste ale șocurilor pe partea ofertei, au remarcat membrii Consiliului, îndeosebi de cele decurgând din creșterea cotațiilor mărfurilor agroalimentare, care vor continua sa fie potențate de cotele crescute ale așteptărilor inflaționiste pe termen scurt și de ponderea însemnată a alimentelor procesate și a importurilor în coșul inflației de bază. 

În aceste condiții, rata anuală a inflației CORE2 ajustat își va prelungi probabil creșterea până la finele anului curent, dar într-un ritm mult încetinit, urcând la 11,4% în decembrie 2022, foarte ușor peste nivelul previzionat anterior, pentru ca apoi să se înscrie pe o traiectorie descendentă doar ceva mai lentă decât în prognoza precedentă, și să coboare la finele orizontului proiecției la 3,8%, sub valoarea de 4,2% anticipată în luna mai.”, precizează BNR.

Previziuni privind activitatea economică

Referitor la viitorul poziției ciclice a economiei, membrii Consiliului au observat că previziunile privind activitatea economică sunt considerabil revizuite în sus pentru 2022, însă exclusiv ca efect al creșterii acesteia mult peste așteptări în trimestrul I, iar pentru 2023 sunt revizuite semnificativ în sens descendent, în contextul unui impact advers mai puternic prezumat a fi exercitat de războiul din Ucraina și de sancțiunile instituite, doar parțial contrabalansat de efectele absorbției fondurilor europene aferente instrumentului Next Generation EU. 

S-a sesizat că principalul determinant al avansului PIB va rămâne probabil consumul privat, în condițiile unei accelerări semnificative a creșterii acestuia în anul 2022 – atribuibilă cvasi-integral dinamizării neașteptat de puternice din trimestrul I –, succedată însă de o scădere pronunțată de dinamică în 2023, inclusiv sub influența măririi treptate a ratelor dobânzilor la creditele și depozitele populației.

În schimb, formarea brută de capital fix este așteptată să-și accelereze doar ușor creșterea în 2022, însă considerabil în anul următor, pe fondul atenuării efectelor războiului, au arătat membrii Consiliului. 

Relevante din această perspectivă au fost considerate incertitudinile crescute și efectele generate pe termen scurt de prelungirea războiului din Ucraina și de extinderea sancțiunilor asociate – mai ales pe calea slăbirii cererii externe, a persistenței blocajelor în lanțuri de producție și a înăspririi condițiilor de finanțare –, dar și probabila majorare a cheltuielilor publice de capital, eventual și în sectorul energetic și în transporturi, inclusiv cu aportul fondurilor europene, cu efecte de antrenare în sectorul privat.

Din partea exportului net este însă probabil un aport negativ notabil la dinamica PIB și în anul curent – pe fondul încetinirii pronunțate a creșterii economice în UE și al majorării consistente a prețurilor materiilor prime –, precum și un impact neutru în 2023, în condițiile unei temperări a avansului importurilor, în corelație cu evoluția absorbției interne. 

Prin urmare, deficitul de cont curent este așteptat să-și continue ascensiunea ca pondere în PIB în 2022, inclusiv sub influența deteriorării suplimentare a evoluției prețurilor importurilor în raport cu cea a prețurilor exporturilor, iar în anul următor să scadă doar ușor, evoluții considerate îngrijorătoare de către membrii Consiliului, date fiind mai ales potențialele implicații adverse asupra inflației, primei de risc suveran și, în final, asupra sustenabilității creșterii economice.

În același timp, s-a arătat în mod repetat că războiul din Ucraina și sancțiunile asociate continuă să genereze incertitudini și riscuri considerabile la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, prin efectele posibil mai mari exercitate, pe multiple căi, asupra puterii de cumpărare și încrederii consumatorilor, precum și asupra activității, profiturilor și planurilor de investiții ale firmelor, dar și prin potențiala afectare mai severă a economiei europene/globale și a percepției de risc asupra economiilor din regiune, cu impact nefavorabil asupra costurilor de finanțare.

Absorbţia fondurilor europene

Absorbția fondurilor europene, în principal a celor aferente programului Next Generation EU, este condiționată de îndeplinirea unor ținte și jaloane stricte în implementarea proiectelor aprobate, au subliniat în mai multe rânduri membrii Consiliului, dar este esențială pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziției energetice, precum și pentru contrabalansarea, cel puțin parțială, a impactului contracționist al șocurilor pe partea ofertei, amplificate de războiul din Ucraina. 

Absorbția și valorificarea la maximum a acestor fonduri sunt vitale în actuala conjunctură, au susținut mai mulți membri ai Consiliului.

Incertitudini și riscuri majore sunt asociate însă și conduitei politicii fiscale, au convenit membrii Consiliului, facând referiri la execuția bugetară din prima jumătate a anului și la cerința continuării consolidării bugetare în contextul procedurii de deficit excesiv și al tendinței generale de înăsprire a condițiilor de finanțare, dar evidențiind, cu precădere, actuala conjunctura economică și socială dificilă pe plan intern și global, precum și seturile de măsuri aplicate în vederea sprijinirii populației și firmelor, ce pot avea implicații adverse asupra parametrilor bugetari. 

Din această perspectivă, deosebit de importante au fost considerate coordonatele preconizatei rectificări bugetare.

Majoritatea membrilor Consiliului au apreciat că, în ansamblul său, contextul analizat justifică majorarea cu 0,75 puncte procentuale a ratei dobânzii de politică monetară, în vederea ancorării anticipațiilor inflaționiste pe termen mediu și a stimulării economisirii, pentru a se asigura readucerea durabilă a ratei anuale a inflației în linie cu ținta staționară de 2,5% ±1 punct procentual, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creșteri economice sustenabile. 

A fost subliniată din nou importanța dozajului măsurilor și a calibrării conduitei politicii monetare în actuala conjunctură, astfel încât să se evite pe cât posibil o încetinire semnificativă a creșterii economice, date fiind și efectele contracționiste majore generate de șocurile ample pe partea ofertei, îndeosebi de criza energetică, dar și cerința progresului consolidării bugetare.

A fost discutată și o majorare cu 1,00 punct procentual a ratei dobânzii-cheie, având ca principale argumente nivelul ridicat al ratei anuale a inflației și revizuirea moderată în sens ascendent a traiectoriei prognozate a acesteia, precum și recentele decizii de politică monetară ale băncilor centrale majore, alături de calendarul ședințelor de politică monetară ale Consiliului, ce implică un decalaj relativ mai mare de timp între actuala și următoarea ședință de politică monetară. 

Unii membri ai Consiliului au înclinat înspre aceasta.

În același timp, s-a susținut în mod unanim necesitatea păstrării controlului ferm asupra lichidității de pe piața monetară și a fost reiterată importanța continuării monitorizării atente a evoluțiilor mediului intern și internațional, care să permită adecvarea instrumentelor de care dispune BNR în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea prețurilor pe termen mediu.

Majorarea ratei dobânzii de politică monetară la 5,50%

În aceste condiții, Consiliul de administrație al BNR a decis cu majoritate de voturi – 6 voturi pentru, 3 voturi împotrivă – majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 5,50%, de la 4,75%, precum și creșterea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 6,50%, de la 5,75% și majorarea ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 4,50%, de la 3,75%.

Trei membri ai Consiliului au votat majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 5,75%.

În același timp, Consiliul de administrație al BNR a decis în unanimitate păstrarea controlului ferm asupra lichidității de pe piața monetară. De asemenea, Consiliul de administrație al BNR a decis în unanimitate păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.

Mai multe - Economie

Ultimele știri

adevarul de weekend jpeg anunt adevarul jpeg

Cele mai citite