UPDATE Dai casa şi scapi de bancă: război total între BNR şi parlamentarii care susţin legea dării în plată. Proiectul a fost adoptat de deputaţii jurişti

Dezbateri contondente în Comisia Juridică a Camerei Deputaţilor din cauza proiectului de lege privind darea în plată: BNR susţine că legea va duce la falimentul unei bănci şi contaminarea altora trei, în vreme ce parlamentarii argumentează că există peste 30 de cazuri de români care s-au sinucis din cauza atitudinii băncilor, iar alte 800.000 de persoane nu îşi pot plăti ratele, situaţia fiind stringentă.

Proiectul de lege prevede ca cei care au luat credite să stingă datoriilor prin cedarea bunurilor cu care au garantat împrumutul, fără ca banca să mai aibe dreptul de a se îndrepta asupra veniturilor viitoare ale persoanei respective.

UPDATE Proiectul a fost adoptat de către Comisia Juridică din Camera Deputaţilor. "Proiectul de lege oferă posibilitatea unei persoane care s-a împrumutat la bancă şi nu mai poate plăti datoria să treacă în proprietatea băncii bunul care a fost ipotecat, atât şi nimic mai mult. Deci, banca nu poate să se îndrepte decât către bunului ipotecat, nu ca acum către toate proprietăţile, veniturile actuale şi viitoare, aşa prevede legea", a declarat deputatul PNL Daniel Zamfir, iniţiatorul legii. El a  afirmat că nu doar clientul, ci şi banca ar trebui să îşi asume riscul devalorizării.

Debitorul trebuie să transmită creditorului prin intermediul unui executor judecătoresc, al unui notar public sau al unui avocat o notificare creditorului în care anunţă decizia de transmitere a dreptului de proprietate asupra bunului sau bunurilor ipotecate.

Argumentul BNR: Nu poţi să dai deponenţilor când vin să ia dobânda o cadă sau o fereastră

Banca Naţională a României (BNR) nu susţine proiectul în forma actuală, a declarat Nicolae Cinteză, şeful Direcţiei de Supraveghere din cadrul băncii centrale. El a afirmat că, în această formă, legea va duce la falimentul unei bănci şi va contamina alte trei instituţii de credit, potrivit Hotnews.ro. „Nu spun că acest risc se va produce, ci că el există!“, a spus Cinteză. 

„Să nu uităm că banii daţi pentru credite sunt ai deponenţilor. Nu ar fi normal ca deponentul care vine să-şi ia dobânda, banca să-i dea o cadă sau o fereastră“, a punctat oficialul BNR.

De asemenea, Cinteză a arătat că, în primii 50 de debitori cu garanţii ipotecare, un număr de 24 sunt cu restanţe foarte mari, fiind dezvoltatori imobiliari sau persoane care au cumpărat a doua sau a treia casă. „Să-mi fie iertat, dar am impresia că se caută un fraier căruia să i se pună în braţe această problemă“, a mai declarat Cinteză, potrivit sursei citate.

Ce spune iniţiatorul: sunt 800.000 de români care nu mai pot plăti ratele

În schimb, iniţiatorul legii, deputatul PNL Daniel Zamfir, afirmă că este „o ticăloşie“ din partea BNR să afirme că legea va duce la pierderi de 2-4 miliarde de lei în sistemul bancar, din moment ce există bănci care au vândut portofolii de credite neperformante la 10% din valoare. „Oamenii au plătit 25% avans, au mai achitat şi din rate, iar băncile au obţinut încă 10% din vânzarea creditelor!“, a spus Zamfir. „Cei care spun că legea nu e pentru cei care nu pot plăti arată dispreţul BNR pentru cei 800.000 de clienţi ai băncilor care nu-şi mai pot achita ratele“, a punctat Zamfir. El a prezentat şi un studiu de necesitate, cu mai multe cazuri de români care s-au sinucis din cauza ratelor. „Sunt peste 30 de cazuri de oameni care şi-au luat viaţa, nu credeţi că Parlamentul trebuie să adopte o lege care să-i ajute pe oameni astfel încât să nu-şi mai ia viaţa?“, a întrebat el.

Zamfir a mai spus că legea nu este retroactivă.

Deputatul Cosmin Necula a declarat, la rândul său, că în Constituţie se spune că statul are obligaţia de a asigura un trai decent.

Concomitent, deputatul Laurenţiu Mironescu a citit două prevederi din contractele unor bănci. Prima: „valoarea garanţiilor nu va fi mai mică decât valoarea creditului. Banca va fi singura în măsură sa stabilească valoarea garanţiei fără nicio opoziţie din partea clientului“. A doua: „Din sumele achitate, banca va acoperi datoriile în ordinea asigurare, comisioane, dobânzi restante. Cu alte cuvinte, principalul e ultimul!“, a spus Mironescu, care a cerut vot pozitiv.

Alţi deputaţi au dat propriile lor exemple, după ce au luat credite. „Este o iluzie că ne putem negocia contractele de credit. Şi vă spun asta din experienţa personală! Eu am încercat să negociez şi mi s-a spus să încerc la altă bancă dacă vreau negocieri!“, a afirmat deputata Luminiţa Adam. De asemenea, deputatul Laurenţiu Ţigăeru a spus că a luat credite ca om de afaceri, inclusiv în franci elveţieni. „Nu cred că aroganţa băncilor e soluţia. Dacă şi noi am fi aroganţi, altfel ar sta lucrurile. Şi vă mai spun ceva din postura de angajator: îmi cer oamenii salarii de 2.500 de lei că au rate la credite. Eu nu pot să le dau aceşti bani pentru că nu au nicio calificare. Iar ei pleacă în afara ţării să lucreze“.

Patronatele bancare: există şi cazuri când vine clientul cu Ferrari şi lasă cheile vilei

În contrapartidă, Bogdan Preda – director executiv în Consiliul Patronatelor Bancare – a spus că, pe lângă situaţiile cutremurătoare de oameni care şi-au curmat viaţa, există şi cazuri din extrema cealaltă: „când cineva opreşte Ferrari-ul în faţa băncii şi îi dă bancherului cheile vilei sale de la mare sau de la munte. Acest proiect nu exclude asemenea situaţii“.

Reprezentanţii consumatorilor acuză practicile bancare şi cer vot rapid şi promulgare până în 2016

În fine, Alin Iacob – preşedintele Asociaţiei Utilizatorilor Români de Servicii Financiare – a afirmat că băncile însele au stabilit valoarea garanţiilor imobiliare atunci când au dat creditele, astfel că nu mai au de ce să vină acum să ceară garanţii acoperitoare. 

El a dat şi câteva exemple de penalităţi aplicate de bănci. „Sunt contracte care prevăd şi penalităţi cu 10 puncte procentuale peste dobândă. Aceşti oameni vor să nu fie puşi în situaţia ca şi după ce li se ia casa să rămână cu veniturile poprite. Este imperativ ca proiectul sa fie adoptat“, a spus Iacob.

El a cerut ca proiectul să fie adoptat rapid, iar legea să fie aplicabilă din 2016.