Banca Mondială recomandă impozitarea progresivă a pensiilor speciale din România și reforma pensiilor militare

0
Publicat:
Ultima actualizare:

BM a remarcat că pensiile magistraților și cele ale foștilor angajați din Aviația Civilă sunt mult prea mari, fiind suplimentate cu sume enorme de la bugetul de stat.

O mână care ține un ciocan de judecător lângă mai multe fișicuri de monede
Banca Mondială recomandă impozitarea progresivă a pensiilor speciale

Banca Mondială a făcut o serie de recomandări României în scopul realizării reformei pensiilor, în special a celor de serviciu - cunoscute drept „pensii speciale” pentru că se bazează pe Legi emise în mod special pentru anumite categorii de angajați, precum cei ai Corpului Diplomatic, foștii funcționari din Parlament, foști magistrați și personal auxiliar din instanțe și parchete, foști angajați ai Aviației Civile și foști angajați ai Curții de Conturi.

Concret, Banca Mondială recomandă „introducerea impozitării progresive a suplimentului la pensiile de serviciu finanțate de la buget”.

„Suplimentul” la care face referire Banca Mondială privește sumele considerabile plătite de la bugetul de stat pentru anumite categorii de pensii speciale, pe lângă sumele ce li se cuvin în baza propriilor contribuții. Spre exemplu, în luna decembrie a anului trecut, din cei 4.862 de foști magistrați, doar 1.583 încasau pensii în urma contribuțiilor la sistemul de pensii, pensia medie cuvenită în baza contributivității fiind de 4.215 lei, la care s-au adăugat, în medie 19.997 lei (supliment din bugetul de stat).

image

De aceleași privilegii au beneficiat și foștii angajați ai Aviației Civile, cărora le-a fost suplimentat venitul în decembrie cu o medie de 7.534 lei, pe lângă pensia cuvenită în baza contributivității de 4.875 lei, dar și foștii consuli și diplomați pentru care „suplimentul” a fost de 2.798 lei, foțtii funcționari din Parlament – 2.507 lei, foștii grefieri și personal auxiliar din instanțe și parchete – 2.642 lei, și foștii angajați ai Curții de Conturi – supliment de 3.412 lei.

Legat de aceste „suplimente”, enorme dacă ar fi să le comparăm cu pensia medie a românilor de rând, care a fost în decembrie de numai 1.779 lei, Banca Mondială propune instituirea unui „mecanism eficient de reducere a inegalităților” prin „impozitarea specială a cotei din beneficiul finanțat de la bugetul de stat”.

Acesta poate fi etalonat în funcție de cuantumul suplimentului din buget sau poate fi declanșat atunci când ponderea suplimentului depășește anumiți parametri (de exemplu, atunci când suplimentarea depășește cota finanțată din contribuții și astfel beneficiul este definit mai mult în funcție de completare decât de contribuţii)”, notează Banca Mondială.

Pensiile speciale ale magistraților sunt marea problemă

Potrivit acesteia, beneficiile magistraților, de exemplu, a căror formulă este protejată de sentința Curții Constituționale a României, primesc marea majoritate (peste 90%) din beneficiul lor de la buget, și nu din contribuții. Cazuri de completări mult mai mari decât contribuțiile sunt posibile și pentru alte pensii de serviciu.

Chiar și în rândul beneficiarilor de pensii speciale, există o inegalitate semnificativă între segmentul de 10% superior al beneficiarilor care primesc pensii de până la 3,5 ori mai mari față decei 10% din segmentul inferior al beneficiarilor. Această recomandare necesită consultări suplimentare cu Ministerul Finanțelor și Agenția Națională de Administrare Fiscală a României”, argumentează Banca Mondială.

Pe de altă parte, aceasta propune și modificarea regulilor de indexare pentru prestațiile magistraților.

În timp ce toate pensiile de serviciu sunt mai mari la pensionare în comparație cu prestația generală a sistemului de pensii datorită garanției mai mari a ratei de înlocuire și a unei abordări mai generoase de calcul a beneficiilor, aceste inegalități se reduc în timp datorită ratei de indexare mai scăzute aplicate pensiilor de serviciu, cu excepția magistraților. Pentru magistrați, situația este inversă. Nu numai că beneficiul este mult mai mare decât în sistemul general, dar indexarea pe salarii este și mai generoasă, crescând inegalitatea în timp”, se arată în documentul BM.

Instituția recomandă realizarea unei analize juridice pentru opțiunile de aliniere a ratei de indexare cu cea utilizată pentru alte pensii de serviciu în limitele deciziei Curții Constituționale care protejează beneficiul magistraților.

Cu toate acestea, o astfel de schimbare ar contribui la reducerea celor mai izbitoare inegalități din sistemul de pensii”, precizează BM.

Și pensiile speciale pentru Aviația Civilă sunt prea mari

Banca Mondială a remarcat și că pensiile încasate de foștii angajați din Aviația Civilă sunt mult mai mari chiar și decât ale altor categorii de pensii speciale, propunând, de altfel, „închiderea planului de pensii aferent personalului aviației civile”.

Planul de pensii pentru personalul aviației civile oferă o pondere mai mare a beneficiului în comparație cu alte pensii de serviciu (cu excepția magistraților). Spre deosebire de alți beneficiari de pensii de serviciu, participanții la aviația civilă nu sunt angajați în sectorul public și mulți dintre ei lucrează în sectorul privat”, menționează BM.

Potrivit instituției, rata de pensionare redusă semnificativ (pe care proiectul de lege întocmit de Guvern o unifică) nu este legată de pierderea capacității de muncă, deși pentru unii participanți la plan ar necesita schimbarea rolului în carieră sau schimbarea cariereiîn întregime. „Ar trebui luată în considerare fezabilitatea închiderii planurilor de pensii pentru noii intrați sau a limitării acestora în alt mod”, recomandă Banca Mondială.

Este necesară revizuirea legislației

Banca Mondială recomandă Guvernului României să ia în considerare revizuirea legislației și adoptarea protocoalelor de schimb de date care să permită o eficiență sporită în gestionarea diferitelor planuri de pensii.

În timp ce echipa Băncii Mondiale a întâmpinat provocări în obținerea datelor necesare din cauza limitărilor legale impuse de reglementări, cum ar fi cele legate de securitate, chiar și pentru funcțiile guvernamentale legate de proiectarea și gestionarea cheltuielilor, precum și de raportarea privind pensiile speciale, datele necesare par să nu fie disponibile. Aceste limitări ar putea fi depășite prin stabilirea de protocoale securizate de schimb de date și revizuirea practicilor de anonimizare și agregare în limitele legii”, se arată în documentul citat.

Pensiile militare trebuie aliniate cu alte pensii de serviciu

În ce privește pensiile militare, Banca Mondială recomandă Guvernului României să alinieze principiile de administrare a pensiilor militare cu alte pensii de serviciu. „În cele din urmă, un astfel de sistem ar permite portabilitatea drepturilor de pensie obținute cu serviciul militar și ar permite o tranziție mai ușoară în și în afara armatei, deschizând calea unei convergențe ulterioare a parametrilor sistemului militar cu cel general”, notează BM.

Modificările la planul de pensii militare care au avut loc în perioada 2015-2019 sunt de aşteptat să aibă un impact pe termen lung, având ca rezultat scăderea treptată a cheltuielilor cu pensiile militare ca pondere din PIB şi, în timp, reducerea generozităţii prestaţiei în comparaţie cu prestaţia medie în sistemul general de pensii, potrivit Raportului de analiză, evaluare a impactului şi recomandări pentru reforma pensiilor speciale elaborate de Banca Mondială - sinteză, dat duminică publicităţii de Ministerul Muncii.

În document se arată că, în 2019, valoarea medie a pensiei militare a fost de peste 3 ori mai mare decât prestaţia medie în sistemul general de pensii, iar în 2022 raportul s-a redus la 2,4 ori.

Patru scenarii de reformă pentru pensiile militare

Conform sursei citate, Banca Mondială propune patru scenarii de reformă pentru pensiile militare.

  • Un prim scenariu presupune menţinerea actualelor prevederi legislative. Acest scenariu ia în considerare o rată de înlocuire de 65% pentru o formulă de beneficii pentru carieră pe 25 de ani, cu o reducere (sau creştere) de 1% pentru fiecare an de serviciu sub (sau peste) ţinta de 25 de ani şi baza de venit de 6 luni pentru calcul a pensiilor. Include, de asemenea, indexarea anuală a prestaţiilor de 2,8% în 2022, 7,8% în 2023 şi inflaţia decalată de 2 ani, după aceea, urmând regulile actuale de indexare.

În ipoteza că salariile în economie vor creşte mai mult decât inflaţia, este de aşteptat ca adecvarea relativă a beneficiilor să scadă. În timp ce pensia medie brută astăzi reprezintă aproximativ 77% din salariul mediu pe economie, se preconizează că acest raport va scădea la 63% până în 2030 şi sub 50% până în 2037.

Impactul pe termen lung al reformelor ce au vizat pensiile militare în trecut (în principal reducerea ratei de înlocuire la 65% şi trecerea la indexarea în funcţie de rata inflaţiei) ar reduce rata beneficiilor pe termen lung la niveluri comparabile cu pensia generală sistem, se menţionează în document.

  • Al doilea scenariu presupune o perioada de referinţă de 12 luni. Această modificare are un impact modest asupra cheltuielilor cu pensiile şi asupra nivelurilor pensiilor în comparaţie cu scenariul de bază. Cheltuielile totale cu pensiile sunt reduse cu cel mult 2% în perioada de simulare şi rămân la niveluri similare faţă de valoarea de referinţă pe toată perioada de simulare (cu cheltuielile medii pe termen lung de 0,72% PIB).
  • Al treilea scenariu presupune o modificare a formulei, astfel încât rata ţintă de înlocuire să scadă la 45% pentru o carieră de 25 de ani în sistem. Acest scenariu ar reduce semnificativ cheltuielile cu pensiile şi nivelul beneficiilor. Cheltuielile cu pensiile urmează o traiectorie descendentă mai marcată după 2027, ajungând la 0,6% din PIB până în 2047 şi apropiindu-se de 0,5% din PIB până în 2070 (cu cheltuielile medii pe termen lung de 0,62% din PIB). Nivelurile relative ale beneficiilor scad mai rapid în acest scenariu, raportul beneficiilor scăzând sub 60% până în 2032 şi sub 40% până în 2047.

Cu toate acestea, adecvarea beneficiului va scădea substanţial, eliminând potenţial economiile de cheltuieli proiectate.

"Până în 2070, rata beneficiilor va converge către cea proiectată pentru sistemul general de pensii datorită ratei de indexare mai scăzute utilizate. Acest lucru poate duce la presiuni sporite de a revizui salariile militare, de a implementa măsuri ad-hoc pentru a ţine evidenţa între salariile din economie şi pensiile militare sau de a schimba regulile de indexare - oricare dintre acestea ar putea elimina economiile proiectate. Aşadar, pe termen lung, acest scenariu nu ar duce la reducerea cheltuielilor pe termen lung", conform BM.

  • Scenariul cu numărul 4 evaluează impactul prelungirii perioadei de referinţă pentru calcularea câştigurilor medii de la perioada curentă de 6 luni la o medie pe întreaga carieră. Rezultatele acestei eventuale modificări ar fi similare cu rezultatele menţionate pentru scenariul anterior (rata de înlocuire de 45%). Ca şi în scenariul precedent, cheltuielile cu pensiile scad sub 0,6% din PIB după 2047 şi sub 0,5% după 2068 (cu cheltuielile medii pe termen lung de 0,61% din PIB).

De asemenea, raportul mediu al beneficiilor urmează un model foarte asemănător ca în scenariul anterior. Raportul dintre pensia militară medie şi salariul mediu pe economie scade în acest scenariu sub 60% după 2029 şi ajungând la 30% până în 2060, cu prestaţii medii puţin mai mici spre sfârşitul perioadei.

Potrivit datelor Caselor de Pensii Militare, în 2019, cheltuielile cu pensiile militare ajungeau la 8,04 miliarde lei, din care contribuţii plătite ale participanţilor la planul militar de 3,532 miliarde lei, la un număr de 177.063 de beneficiari. Impactul cheltuielilor cu pensiile militare era de 0,76% din PIB. În 2022, la 197.134 de beneficiari, cheltuielile erau de 10,178 miliarde lei, respectiv 0,71% din PIB

Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite