Averile oligarhilor ruşi: Comisia Europeană propune noi norme de sechestru şi incriminare ca infracţiune a încălcării sancţiunilor

Comisia Europeană a propus noi norme în materie de îngheţare şi confiscare a activelor oligarhilor care încalcă măsurile restrictive şi ale altor persoane care au săvârşit infracţiuni.

Comisia Europeană a propus ca încălcarea măsurilor restrictive impuse de UE să fie inclusă pe lista infracţiunilor incriminate de UE.

Comisia propune, de asemenea, noi norme consolidate în materie de recuperare şi confiscare a activelor, care vor contribui, de asemenea, la punerea în aplicare a măsurilor restrictive ale UE. Având în vedere continuarea agresiunii Rusiei asupra Ucrainei, este extrem de important ca măsurile restrictive impuse de UE să fie puse în aplicare pe deplin şi să nu se tolereze ca încălcarea acestor măsuri să aducă beneficii celor care le încalcă. Propunerile de astăzi urmăresc să asigure faptul că activele persoanelor şi ale entităţilor care încalcă măsurile restrictive pot fi efectiv confiscate în viitor. Propunerile au fost prezentate în contextul Grupului operativ „Îngheţare şi punere sub sechestru”, înfiinţat de Comisie în luna martie.

Includerea încălcării măsurilor restrictive impuse de UE pe lista infracţiunilor incriminate de UE

În primul rând, Comisia a propus ca încălcarea măsurilor restrictive impuse de UE să fie inclusă pe lista infracţiunilor incriminate de UE. Acest lucru va permite stabilirea unui standard de bază comun în materie de infracţiuni şi sancţiuni penale, aplicabil la nivelul întregii UE. La rândul lor, aceste norme comune ale UE vor facilita investigarea, urmărirea penală şi pedepsirea încălcărilor măsurilor restrictive în toate statele membre.

Încălcarea măsurilor restrictive îndeplineşte criteriile prevăzute la articolul 83 alineatul (1) din TFUE, constituind o infracţiune în majoritatea statelor membre. În plus, este o infracţiune deosebit de gravă, întrucât poate contribui la menţinerea ameninţărilor la adresa păcii şi a securităţii internaţionale şi are un caracter transfrontalier clar, care necesită un răspuns uniform la nivelul UE şi la nivel mondial.

Pe lângă această propunere, Comisia prezintă şi o comunicare, însoţită de o anexă, în care descrie elementele care ar putea fi incluse într-o viitoare directivă privind sancţiunile penale. Printre infracţiunile posibile s-ar putea număra: participarea la acţiuni sau activităţi care urmăresc eludarea directă sau indirectă a măsurilor restrictive, inclusiv prin ascunderea activelor; neîngheţarea fondurilor care aparţin unei persoane/entităţi desemnate ori care sunt deţinute sau controlate de aceasta; sau desfăşurarea de activităţi comerciale, cum ar fi importul sau exportul de produse care fac obiectul unor interdicţii comerciale.

De îndată ce statele membre ale UE vor conveni asupra iniţiativei Comisiei de a extinde lista infracţiunilor incriminate de UE, Comisia va prezenta o propunere legislativă pe baza comunicării şi a anexei care însoţesc propunerea.

Consolidarea normelor UE privind recuperarea şi confiscarea activelor pentru a include măsurile restrictive impuse de UE

În al doilea rând, Comisia prezintă o propunere de directivă privind recuperarea şi confiscarea activelor, al cărei obiectiv principal este de a asigura faptul că autorii infracţiunilor nu obţin beneficii de pe urma infracţiunilor lor. Propunerea prevede, aşadar, ca autorii infracţiunilor să fie deposedaţi de câştigurile obţinute în mod ilicit şi să se limiteze capacitatea acestora de a săvârşi alte infracţiuni. Normele propuse se vor aplica, de asemenea, în cazul încălcării măsurilor restrictive, fiind prevăzută urmărirea, îngheţarea, gestionarea şi confiscarea efectivă a câştigurilor obţinute din încălcarea măsurilor restrictive.

Propunerea modernizează normele UE privind recuperarea activelor, printre altele prin:

• extinderea mandatului birourilor de recuperare a activelor pentru a face posibilă urmărirea şi identificarea rapidă a activelor aparţinând persoanelor şi entităţilor care fac obiectul măsurilor restrictive ale UE. Aceste competenţe vor fi valabile şi în cazul activelor provenite din săvârşirea de infracţiuni, inclusiv prin prevederea posibilităţii îngheţării de urgenţă a bunurilor atunci când există riscul dispariţiei activelor respective;
• extinderea posibilităţilor de confiscare a activelor provenite din săvârşirea unui set mai larg de infracţiuni, printre care este inclusă şi încălcarea măsurilor restrictive ale UE, odată ce va fi adoptată propunerea Comisiei privind extinderea listei infracţiunilor incriminate de UE;
• înfiinţarea de birouri de gestionare a activelor în toate statele membre ale UE, astfel încât să se asigure faptul că bunurile îngheţate nu îşi pierd valoarea, prevăzându-se posibilitatea vânzării activelor îngheţate care se pot deprecia uşor sau a căror întreţinere este costisitoare.

Vicepreşedinta pentru valori şi transparenţă, Věra Jourová, a declarat: Sancţiunile UE trebuie respectate, iar cei care încearcă să le eludeze trebuie să fie pedepsiţi. Încălcarea sancţiunilor UE este o infracţiune gravă, care trebuie să aibă consecinţe grave. Pentru aceasta, avem nevoie de norme la nivelul UE. Ca Uniune, trebuie să ne apărăm valorile şi trebuie să le arătăm celor care ajută maşina de război a lui Putin că trebuie să plătească un preţ pentru acţiunile lor.

Comisarul pentru justiţie şi consumatori, Didier Reynders, a declarat: Trebuie să ne asigurăm că persoanele sau întreprinderile care eludează măsurile restrictive ale UE sunt trase la răspundere. O astfel de eludare constituie o infracţiune care ar trebui sancţionată cu fermitate în întreaga UE. Faptul că în prezent avem definiţii şi sancţiuni penale diferite de la un stat membru la altul în ceea ce priveşte încălcarea măsurilor restrictive poate însemna că aceste acte rămân nepedepsite. Trebuie să eliminăm lacunele din legislaţia noastră care permit o astfel de stare de fapt şi să punem la dispoziţia autorităţilor judiciare instrumentele potrivite pentru a urmări penal încălcările măsurilor restrictive impuse de Uniune.

Comisarul pentru afaceri interne, Ylva Johansson, a declarat: Autorii infracţiunilor recurg la intimidare şi teamă pentru a cumpăra tăcerea şi loialitatea. Însă lăcomia lor se reflectă, de obicei, într-un stil de viaţă opulent. Or, acesta lasă întotdeauna urme. Comisia Europeană propune noi instrumente de combatere a criminalităţii organizate prin investigarea urmelor lăsate de aceste averi. Această propunere le permite funcţionarilor responsabili cu recuperarea activelor să ia urma activelor respective şi să dispună îngheţarea lor, să identifice unde se află activele şi să emită unui ordin de îngheţare de urgenţă. Urmărirea permite găsirea activelor, iar îngheţarea urgentă lasă timp instanţelor judecătoreşti să se pună în mişcare. Propunerea va include în domeniul său de aplicare noi tipuri de infracţiuni, inclusiv traficul de arme de foc sau extorcarea cu sume în valoare de până la 50 de miliarde EUR. Propunerea noastră prevede, de asemenea, investigarea averilor nejustificate. Capii grupurilor infracţionale nu vor mai fi putea să fie la adăpost de posibilitatea de a fi aduşi în justiţie. Nu în ultimul rând, faptul că se incriminează încălcarea sancţiunilor înseamnă că timpul de reacţie pentru a lua măsuri împotriva autorilor infracţiunilor va fi mult mai scurt.

Măsurile restrictive sunt un instrument esenţial pentru apărarea securităţii internaţionale şi promovarea drepturilor omului. Aceste măsuri includ îngheţarea activelor, interdicţiile de călătorie, restricţiile la import şi la export şi restricţiile impuse cu privire la serviciile bancare şi alte servicii. În prezent, există peste 40 de regimuri de măsuri restrictive aplicabile în UE, iar normele care incriminează încălcările acestor măsuri diferă de la un stat membru la altul.

Uniunea a stabilit o serie de măsuri restrictive împotriva unor persoane şi întreprinderi din Rusia şi Belarus, precum şi măsuri sectoriale, dintre care unele datează din 2014. Punerea în aplicare a măsurilor restrictive stabilite de UE în urma atacului Rusiei asupra Ucrainei a evidenţiat complexitatea identificării activelor deţinute de oligarhi, care ascund astfel de active în diferite jurisdicţii prin structuri juridice şi financiare complexe. O aplicare inconsecventă a măsurilor restrictive subminează capacitatea Uniunii de a avea o poziţie unitară.

Pentru a asigura o mai bună coordonare la nivelul Uniunii în ceea ce priveşte asigurarea respectării acestor măsuri restrictive, Comisia a instituit Grupul operativ „Îngheţare şi punere sub sechestru”. Pe lângă faptul că asigură coordonarea între statele membre, grupul operativ are şi misiunea de a examina interacţiunea dintre măsurile restrictive şi măsurile de drept penal. Până în prezent, statele membre au raportat că au dispus îngheţarea unor active în valoare de 9,89 miliarde EUR şi au blocat tranzacţii în valoare de 196 de miliarde EUR. La 11 aprilie, Europol, împreună cu statele membre, Eurojust şi Frontex, a lansat operaţiunea Oscar pentru a sprijini anchetele financiare şi penale asupra activelor provenite din săvârşirea de infracţiuni care sunt deţinute de persoane fizice şi entităţi juridice ce fac obiectul sancţiunilor UE.

Măsurile restrictive sunt eficace numai dacă se asigură sistematic şi integral respectarea lor şi dacă încălcările lor sunt pedepsite. Statele membre au deja obligaţia de a aplica sancţiuni eficace, proporţionale şi disuasive în cazul încălcării măsurilor restrictive. Unele state membre utilizează însă definiţii mult mai ample ale acestor încălcări, în timp ce altele au prevederi legale mai detaliate în această privinţă. În unele state membre, încălcarea măsurilor restrictive este o infracţiune administrativă şi penală, în altele este o infracţiune pur penală, iar în alte câteva, încălcările măsurilor restrictive nu pot fi sancţionate în prezent decât prin sancţiuni administrative. Din cauza acestei fragmentări, persoanele care fac obiectul măsurilor restrictive pot să eludeze aceste sancţiuni.

Comisia a publicat şi un raport privind progresele înregistrate în punerea în aplicare a Strategiei UE privind uniunea securităţii, care evidenţiază ameninţările la adresa securităţii ce decurg din războiul neprovocat şi nejustificat purtat de Rusia împotriva Ucrainei. Raportul subliniază necesitatea unei abordări coordonate la nivelul UE cu privire la mai multe aspecte şi evidenţiază faptul că lupta împotriva criminalităţii organizate este una dintre priorităţile principale ale UE în vederea construirii unei uniuni a securităţii pentru toţi.