Ministerul Finanţelor a publicat proiectul de modificare a legii insolvenţei. Ce schimbări aduce

Ministerul Finanţelor Publice a pus în dezbatere publică proiectul de Ordonanţă de Urgenţă pentru modificarea Legii insolvenţei, cu anumite modificări faţă de varianta iniţială, dar şi cu aviz de la Ministerul Justiţiei, care a adus, de asemenea, completări.

„Colegii mei au discutat, s-a obţinut un aviz de la Ministerul Justiţiei. Au mai fost modificări, o să le şi postăm pe site pentru a vedea care au fost, dar la sugestia Ministerului Justiţiei. Dar sunt chestiuni bune. Orice propunere de schimbare a unui text dacă are şi argumente solide şi este pentru mediul economic, din partea nostră toată deschiderea. Ministerul Justiţiei a propus amenzi pentru judecătorii sindici, dacă nu mă înşel. Atunci când nu-şi respectă termenii să fie sancţionaţi cu un procent din suma pe care procedura o presupune”, a declarat, marţi, Eugen Teodorovici, la summit-ul Iniţiativei Celor Trei Mări.

Potrivit varianta iniţială a proiectului.

Una dintre acestea prevede că se introduce un termen de 10 zile în care administratorul trebuie să analizeze cererile de plăţi pentru creanţele născute ulterior datei de deschidere a procedurii de insolvenţă. În legea din prezent, nu există un astfel de termen. De asemenea, el va fi sancţionat cu amendă dacă nu va respecta acest termen. Creditorul care a formulat cererea de plăţi este cel care va primi dreptul de a solicita aplicarea amenzii şi înlocuirea administratorului de către judecătorul sindic. Comparativ, în prima variantă a proiectului, titularul creanţei recunoscute putea doar să solicite pe parcursul duratei perioadei de observaţie deschiderea procedurii de faliment dacă această creanţă nu era achitată în termen de 60 de zile de la data luării măsurii de către administratorul judiciar.

De asemenea, o modificare adusă este că o companie va trebui să respecte 4 condiţii, în loc de 3, pentru ştergerea a până la 50% din datoriile către stat.

Cele trei condiţii erau: măsura de reducere reprezintă modalitatea optimă de recuperare a creanţei bugetare negarantate, faţă de situaţia intrării debitorului în faliment; debitoarea deţine un fond de comerţ care să-i permită continuarea activităţii; măsura de reducere conduce la viabilizarea societăţii debitoare.

Acum, în plus, o companie trebuie să îndeplinească şi un al patrulea criteriu, respectiv unul din următoarele: să rezulte un nivel de cel puţin 50% al obligaţiilor fiscale curente datorate pe perioada executării planului de reorganizare faţă de nivelul mediu anual al acestora înaintea intrării in insolvenţă; societatea debitoare trebuie să desfăşoare o activitate de interes public; societatea debitoare trebuie să desfăşoare o activitate strategică într-o anumită ramură economică.

Noul proiect aduce şi modificări la nivelul cesiunii creanţelor, respectiv anumite condiţii care trebuie îndeplinite, spre deosebire de vechiul proiect care arăta doar că cesiunea creanţelor poate fi prevăzută în planul de reorganizare. În legea din prezent, acest lucru nu este posibil.

Condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească ofertantul, cumulativ, sunt:

- preţul cesiunii este cel puţin egal cu valoarea creanţelor bugetare, asigurându- se recuperarea integrală a creanţelor bugetare înscrise in tabelul definitiv consolidat de creanţe;

- plata preţului cesiunii şi recuperarea creanţelor bugetare se realizează într-o perioada de maxim 3 ani de la dată încheierii contractului de cesiune; cesionarul justifică un interes public în vederea cesionării creanţei;

- contractul de cesiune se încheie între data definitivării tabelului consolidat de creanţe şi data aprobării planului de reorganizare. cesionarul creanţei bugetare preia ca urmare a cesiunii de creanţă toate drepturile creditorului bugetar

- în situaţia in care plata preţului cesiunii se se face într-o perioada mai mare de 30 de zile de la data încheierii contractului de cesiune, se datorează dobânzi potrivit Codului Fiscal.

- dacă cesionarul nu plăteşte creditorului bugetar, la termenele prevăzute în contract, preţul cesiunii, contractul de cesiune reprezintă titlu executoriu pentru creditorul bugetar, iar creanţa acestuia este o creanţă bugetara ce poate fi recuperata potrivit Codului Fiscal.

O modificare importantă vizează şi introducerea în mod obligatoriu a Fondului de garantare în comitetul creditorilor.

„Fondul de Garantare va fi introdus obligatoriu în Comitetul Creditorilor. Unul din organele decizionale ale creditorilor şi prin care se poate controla activitatea lichidatorului judiciar precum şi luarea unor decizii cu impact în derularea procedurii de faliment a societitii de asigurare/ reasigurare este Comitetul creditorilor. Dacă în cadrul Adunării creditorilor votează toţi creditorii în funcţie de ponderea creanţei la masă credală, desemnarea Comitetului creditorilor se face în funcţie de ponderea creanţei la masă credală a primilor 20 de creditori. Fondul de Garantare, prin plăţile pe care le efectuează, devine pe parcursul procedurii creditorul cu cea mai mare pondere din masă credală. Astfel, pentru protejarea intereselor Fondului de garantare şi o reflectare a realităţii privind pasivul suportat de Fondul de Garantare, în vederea participării la luarea unor decizii cu impact asupra procedurii de insolventd care sunt luate de către creditori care deţîn încă de la început creanţe majoritare, se impune numirea de la început a Fondului de garantare drept membru al Comitetului creditorilor”, arată noul proiect.

Fondul de Garantare este îndrituit sa se înscrie la masă credală pe tot parcursul procedurii de faliment cu sumele achitate către creditorii de asigurare. În acest sens, lichidatorul judiciar are obligaţia de a analiza creanţa Fondului de Garantare şi de a o înscrie în tabelul preliminar şi care urmează să fie definitivat.