Consiliul Concurenţei investighează în paralel cu DIICOT un caz de trucare a unor licitaţii la Transgaz. Sunt vizate 14 companii

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Lictaţiile suspecte au fost organizate în anul 2011 de către Transgaz, care dorea realizarea unor racorduri de gaze naturale
Lictaţiile suspecte au fost organizate în anul 2011 de către Transgaz, care dorea realizarea unor racorduri de gaze naturale

Consiliul Concurenţei are în desfăşurare o primă investigaţie la care lucrează în paralel cu Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) din cadrul Parchetului, a declarat preşedintele instituţiei, Bogdan Chiriţoiu.

„Avem în derulare, în momentul de faţă, un prim caz la care lucrăm în paralel cu Parchetul. Am mai preluat cazuri de la Parchet, pe care, apoi, le-am instrumentat, dar acesta este primul pe care il investigăm în acelaşi timp. Este un caz-test foarte important pentru noi pentru că dorim să avem o aplicare sinergică, să nu fie conflicte între cele două legi, Codul penal şi Legea concurenţei“, a afirmat Chiriţoiu, într-o conferinţă pe tema achiziţiilor publice.

11 licitaţii şi 14 companii suspecte

Investigaţia a fost declanşată în 2014 şi este legată de posibila trucare a unor licitatii organizate de Transgaz, în 2011, pentru atribuirea unor contracte de racorduri de gaze naturale. Investigaţia a fost ulterior extinsă şi pentru o altă procedură pentru care există suspiciunea participării cu oferte trucate.

„La ora actuală, investigaţia se referă la 11 licitaţii organizate de Transgaz şi sunt suspectate 14 de companii: Inspet, Condmag, TMUCB, Rominsta, Moldocor, Cis Gaz, Armax, Armax Gaz, Pegamont, Ecprod, Amarad, Posada Med, Staza Invest şi Instcomp“, arăta Consiliul Concurenţei în luna decembrie.

Valoarea totală a celor zece contracte încheiate de Transgaz cu companiile câştigătoare ale licitaţiilor este de aproximativ 8 milioane euro.

Achiziţii publice de 15 miliarde de euro pe an

Bogdan Chiriţoiu a precizat că, pentru Consiliul Concurenţei, este foarte important să primească informaţii din partea instituţiilor publice care sunt implicate în achiziţiile publice.

„Suntem una dintre principalele instituţii care au pârghiile legale în ceea ce priveşte sancţionarea companiilor. Colaborăm cu autorităţile contractante şi cu cei care le supraveghează, ANRMAP, până de curând, şi Curtea de Conturi. În ultimii ani chiar au fost din ce în ce mai multe cazuri în care, pe baza unor sesizări din partea Curţii de Conturi sau a Pachetului, Consiliul a sancţionat înţelegeri ilegale între companii, care au fost ulterior şi confirmate de instanţă“, a afirmat Chiriţoiu.

Achiziţiile publice reprezintă o piaţă de 15 miliarde euro, respectiv 10% din Produsul Intern Brut şi aproximativ o treime din ceea ce cheltuieşte statul din bugetul consolidat.

„În acest domeniu al achiziţiilor publice, avem două obiective: concurenţa şi obţinerea de beneficii pentru stat, pentru sectorul public. Foarte multe companii depind de acest sector al achiziţiilor publice şi de aceea este important pentru bunăstarea economică a României ca acest domeniu să funcţioneze bine, iar între companii să se manisfeste concurenţa. Este foarte important ca banii statului să fie bine cheltuiţi“, a arătat Chiriţoiu.

Autortiăţile să nu blocheze accesul la licitaţii

Preşedintele Consiliului Concurenţei afirmă totodată că instituţia vrea să permită accesul cât mai liber companiilor care sunt interesate să participe în achiziţiile publice şi să nu lase administraţia să intervină cu anumite măsuri care să limiteze accesul.

„Dorim să ne asigurăm că administraţia publică nu poate în mod discreţionar şi cumva arbitrar, să elimine accesul companiilor la procedurile de achiziţii. În acelaşi timp, încercăm să prevenim trucarea licitaţiilor prin înţelegeri între companiile participante. Deocamdată suntem dependenţi de semnalele pe care le primim din partea diverselor instituţii implicate în procesul de achiziţii publice. Aş vrea să ajungem la faza în care să avem suficiente date în SEAP cu care să ne putem «juca», să le putem prelucra statistic, să putem observa anumite tendinţe, să ne punem anumite semne de întrebare şi astfel să ne putem autosesiza“, a mai spus Chiriţoiu.

 

Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite