Regaliştii României. Poveşti cum numai monarhiştii pot trai: cele mai frumoase urări ale românilor care îi iubesc de-o viaţă pe Regele Mihai şi pe Regina Ana
0
Anul acesta, Ziua Regalităţii este sărbătorită făra Rege şi Regină, însă cei mai înfocaţi adepţi ai Regelui simt această zi ca pe cea mai mare sărbătoare. Ziua de 10 mai înseamnă biruinţa lor, a monarhiştilor, iar cu prilejul acestei zile, regaliştii s-au întrecut în cele mai frumoase gânduri transmise Regelui lor. adevarul.ro vă prezintă poveştile celor care trăiesc pentru Rege, ale regaliştilor convinşi ai României.
Crezul profesorului ieşean Alexandru Cărăuşu, monarhist de la 3 ani: „Eu îmi arog ca titlu de nobleţe «Supus al Majestăţii Sale Regele Mihai»“
În Iaşi, cel mai cunoscut partizan al mişcării pentru restaurarea monarhiei în România este profesorul Alexandru Cărăuşu (71 de ani). Preşedinte al Mişcării pentru Regatul României, Alexandru Cărăuşu îşi prezintă cu mâţndrie Medalia Regelui Mihai pentrul Loialitate, primită chiar din mâinile Majestăţii Sale.
Profesorul de matematică Alexandru Cărăuşu cel mai cunoscut ieşean reprezentant al mişcării pentru restaurarea monarhiei în România. În 1993 a fondat o asociaţie pentru susţinerea cauzei în care crede de-o viaţă.
Timp de 20 de ani, a organizat la Iaşi cu un optimism de neînfrânt întâlniri ale membrilor Mişcării pentru Regatul României, din care au făcut parte constant între 150 şi 200 de membri. În cele două decenii a întreţinut o corespondenţă bogată cu membrii Casei Regale a României şi numără cu mândrie 152 de epistole primite ca răspuns.
Foto
Monarhistul care a primit cel mai frumos cadou de „Ziua Regalităţii“. A devenit tatăl unei fetiţe cu nume de principesă: Sofia Maria
La Constanţa, regaliştii sunt reprezentaţi de Tiberiu Cnab, un absolvent de Matematică în vârstă de 44 ani. Adept înfocat al regelui, monarhistul constănţean a devenit tatăl unei fetiţe chiar pe data de 10 mai. În semn de preţuire şi mulţumire, Tiberiu Cnab i-a pus nume de principesă fetiţei sale, Sofia Maria.
Ca orice profesionist al ştiinţelor exacte, Tiberiu este foarte riguros în privinţa termenilor, aşa că ţine să diferenţieze lucrurile. „Întâi de toate să facem o distincţie: regalist sau monarhist? Regalist este cel care îl admiră, adulează, iubeşte pe rege. Pe un anumit rege. Sunt regalist. Monarhist este ceva uşor diferit.
Cred că sistemul monarhiei constituţionale este cel mai potrivit pentru România. Deci sunt şi monarhist“, arată el. Tiberiu povesteşte cum s-a născut pasiunea lui pentru monarhie. „Ascultam la Europa Liberă, alături de bunica mea, mesajul Regelui de Crăciun.
Aveam câteva monede cu efigia Regelui (de 100 de lei, nu mai ştiu din ce an). Aveam poze ale unor rude din perioada boieriei interbelice. După 1990 am sperat că Regele va reveni în fruntea ţării. În 1992 m-am aflat şi eu printre cei 1 milion de oameni ieşiţi pe străzi.
Un fost deţinut politic din Mehedinţi: „Îi urez regelui multă sănătate, fericire şi să trăiască peste 100 de ani, să facă ţara aşa cum a fost înainte”
În Drobeta Turnu-Severin, Regele Mihai este iubit de toţi cei care au fost întemniţaţi în închisorile comuniste. Tabloul regelui Mihai stă la loc de frunte în sediul Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici din Drobeta Turnu Severin. Un fost deţinut politic din Mehedinţi: „Îi urez regelui multă sănătate, fericire şi să trăiască peste 100 de ani, să facă ţara aşa cum a fost înainte”
Fostul deţinut politic Dumitru Dragomir avea 16 ani când regele a fost obligat să plece din ţară. Severineanul care a petrecut mulţi ani din viaţă în temniţele comuniste pentru că s-a opus regimului, îşi aminteşte acest moment trist din istoria naţională.
„În momentul în care regele Carol al II-lea a părăsit ţara, atunci Mihai, deşi avea numai 14 ani, a fost încoronat şi a luat regenţa României. Din acel moment ţara s-a schimbat în bine fiindcă regele Carol a refuzat să mai vină în ţară să-şi continue regenţa. Regele Mihai a moştenit eroismul de la bunicii lui şi când au fost luptele din Crimeea, dânsul s-a dus de multe ori pe front şi a încurajat ostaşii români“.
Braşovenii i-au dedicat o carte şi i-au făcut o icoană Regelui Mihai
Braşoveanca Hermina Idomir, preşedinta filialei Braşov a Asociaţiei „Regele Mihai I“, i-a dedicat o carte la care a muncit trei ani. Volumul se intitulează „Rex in Aeternum“, volum care cuprinde o serie întreagă de texte scrise de-a lungul anilor de autoare despre Casa Regală a României şi Regele Mihai I.
„Am pregătit acel volum mai bine de trei ani şi îmi pare foarte bine că el a văzut lumina tiparului la timp pentru a o dedica celei de-a 90-a aniversări a naşterii Majestăţii Sale, Regele Mihai I. Am adunat în această carte comentarii privind antiteza monarhie - republică, dar şi texte publicate de mine de-a lungul anilor în presa braşoveană, tema acestora fiind regalitatea“, a declarat, la lansare în 2011, Hermina Idomir.
Singurul sălăjean decorat de Regele Mihai. A primit distincţia înaintea lui Tăriceanu şi a lui Victor Ciorbea
Liviu Sabău este singurul sălăjean decorat de Regele Mihai şi se mâţndreşte că a primit distincţia înaintea lui Tăriceanu şi a lui Victor Ciorbea. Monarhistul povesteşte ca a auzit prima oară despre Casa Regală a României acasă, de la bunici. "Vorbeau în şoaptă, ca şi cum ar spune un mare secret pe care – spre binele lor – era bine să nu îl mai audă nimeni", îşi aminteşte regalistul.
Grupul regaliştilor din Alba susţin reinstaurarea monarhiei în România
Regalitatea şi ideea reinstaurării monarhiei în România sunt susţinute şi la Alba Iulia de un grup de persoane care se manifestă public şi participă la evenimente destinate Regelui Mihai şi Reginei Ana. Dintre aceştia s-a detaşat ca un lider de mesaj medicul chirurg Radu Vieru, reprezentant de frunte şi al organizaţiei PNŢCD Alba.
Poveştile despre Casa Regală a României i-au fascinat copilăria şi l-au intrigat, în acelaşi timp. „Nu semăna cu nimic din ceea ce învăţam eu la şcoală”, îşi aminteşte Liviu Sabău, sălăjeanul cunoscut ca fiind cel mai îndârjit susţinător al monarhiei, preocupat de zeci de ani de restaurarea adevărului istoric referior la regii pe care i-a avut ţara noastră şi ce au făcut ei pentru istoria ei.
El povesteşte că, în acele vremuri comuniste, toate cărţile vechi de istorie, rămase de pe vremea când România a fost monarhie constituţională, aveau primele pagini, în care se vorbea despre regii ţării noastre, rupte, astfel ca tinerii şi copiii să nu aibă vreo sursă de informaţii care să contrazică manualele comuniste.
Aşa se face că tot ce se ştia se afla de la cei ce au trăit în vremurile monarhice, dar care povesteau în şoaptă despre cum, prin actul de la 23 august 1944, Regele Mihai a scurtat cu 200 de zile cel de-al Doilea Război Mondial sau despre cum bunicul său, Regele Ferdinand, a contribuit decisiv la Marea Unire.
Din 2011, regele Mihai are statuie pe malul Borcei. Fostul primar al Călăraşiului, prietenul Casei Regale
La Călăraşi, sculptorul Dumitru Pasima a înalţat în Parcul Central al Călăraşului un bust al regelui Mihai, realizt din bronz, de o înalţime de 1,25 metri. În semn de mulţumire, considerându-l un prieten al Casei Regale, regale Mihai a decis să îl decoreze pe Nicolae Dragu, iniţiatorul realizării acestor statui cu medalia „Regele Mihai I pentru Loialitate”.
În urmă cu doi ani, Majestatea Sa, invitat de onoare, a asistat la dezvelirea bustului său din bronz. Statuia a fost aşezată pe Aleea regilor, unde îi are ca vecini pe regina Maria şi pe domnitorul Mihai Viteazul. „Am dorit să realizăm această statuie la Călăraşi, deoarece pe aici treceau toţi regii României la Cadrilater. Este foarte important să nu uităm istoria noastră. Regele Mihai este un Dumnezeu pentru noi“, a spus, entuziasmat, în 2011, Nicolae Dragu.
Focşăneanul care l-a întâmpinat pe Regele Mihai la Focşani sărbătoreşte azi Ziua Monarhiei
În Vrancea, la Focşani, Florin Rădulescu păstrează cu sfinţenie fotografia în care apare alături de majestăţile sale şi îşi aminteşte cu satisfacţie despre clipele minunate petrecute în compania familiei regale a României. Regalistul este ferm convins că mai devreme sau mai târziu România va reveni la tradiţiile ei istorice şi la prosperitate.
Florin Rădulescu avea doar 35 de ani, dar acea experienţă unică îi va rămâne veşnic întipărită în minte şi suflet. Păstrează cu sfinţenie fotografia în care apare alături de majestăţile sale şi îşi aminteşte cu satisfacţie despre clipele minunate petrecute în compania familiei regale a României.
„În acel an, majestăţile lor erau în vizită prin ţară, la Iaşi, la Bîrlad şi au ţinut să onoreze invitaţia maicii stareţe de la Mănăstirea Sihastru din Homocea, la împlinirea a 50 de ani de la ctitorirea mănăstirii. A fost ultima mănăstire ctitorită de Regele Mihai înainte de a fi alungat de pe tron şi din acest motiv regele a venit la sărbătoarea de la Sihastru. Eu şi cu prefectul de atunci, Petrică Râpeanu, am avut sarcina să întâmpinăm majestăţile la intrarea în judeţ”, îşi aminteşte cu emoţie Florin Rădulescu.
Arhitectul sibian Dorin Boilă: „Îl considerăm pe Maiestatea Sa regele Mihai adevăratul conducător al acestui neam”
Arhitectul sibian Dorin Boilă îl consideră pe Maiestatea Sa regele Mihai adevăratul conducător al neamului românesc. Arhitectul sibian este cunoscut drept unul dintre cei mai înfocaţi susţinători ai monarhiei şi spune că, în opinia sa, ziua de astăzi, 10 mai, este nu doar Ziua Regelui ci şi marea sărbătoare a României moderne.
Arhitectul sibian în vârstă de 59 de ani, cunoscut drept unul din cei mai înfocaţi susţinători ai monarhiei din Sibiu, îşi aminteşte şi acum de discuţiile cu bunicii săi, parte a acelor generaţii născute şi educate în monarhie, care au reuşit să transmită mai departe convingeri şi credinţe.
Peste ele, în anii de comunism, au venit mesajele transmise de Majestatea Sa la Europa Liberă şi Vocea Americii. ”Unii dintre noi ascultau Europa Liberă şi Vocea Americii unde, cu toată stupiditatea şi mărginirea spirituală a occidentului, care începând din 1948 i-au refuzat regelui Mihai adevăratele mărturii asupra a ce se întâmplă în Europa de est, totuşi acolo regele mai avea 5 minute să ne transmită mesaje – de Anul Nou, de 10 mai.
Noi ascultam lucrurile acelea. Sigur că Majestatea Sa încerca să fie echidistant politic şi se referea doar la nevoile şi drepturile în general la libertate, la conştiinţă şi la liberă informare ale poporului pe care l-a condus, însă cei care ascultau şi mai ales oamenii maturi şi mai în vârstă din deceniile acelea crunte ştiau despre ce e vorba”, povesteşte arhitectul sibian.
Medicul regalist Mihai Belaşcu: „Monarhia este o soluţie pragmatică pentru disfuncţionalităţile democraţiei româneşti“
Regalist de o viaţă, membru al Alianţei Naţionale pentru Restaurarea Monarhiei, medicul ploieştean Mihai Belaşcu vede în monarhie singura soluţie pragmatică pentru disfuncţionalităţile democraţiei româneşti. A crescut cu portretul regelui în clasă, despre care toată lumea vorbea cu mare sfinţenie, îşi saluta profesorii cu „Trăiască Regele!“, a participat la defilările de 10 Mai, de la Sibiu, iar de ziua în care regele Mihai a fost nevoit să abdice, 30 decembrie 1947, îşi aminteşte ca şi cum ar fi fost ieri.
Doctorul Mihai Belaşcu este sibian prin origine, un greco-catolic cu principii puternice şi neclintite şi un regalist pe viaţă. A crescut cu portretul regelui în clasă, despre care toată lumea vorbea cu mare sfiiciune, îşi saluta profesorii cu „Trăiască Regele!“, a participat la defilările de 10 Mai, de la Sibiu, iar de ziua în care regele Mihai a fost nevoit să abdice, 30 decembrie 1947, îşi aminteşte ca şi cum ar fi fost ieri.
În tulburarea acelor evenimente, copil fiind a înţeles mai mult decât faptul că elevii au plecat acasă mai devreme, de la şcoală. A simţit că se sfârşise o eră a României moderne şi democratice. Dar nu nostalgia este cea care îi ţine vie, şi acum, admiraţia pentru regalitatea românească şi dorinţa de restaurare a monarhiei constituţionale în România. Ci credinţa că este singura soluţie pragmatică pentru disfuncţionalităţile democraţiei româneşti.
Monarhistul care a iniţiat o petiţie pentru ca 10 mai să fie sărbătoare naţională: „Un conducător trebuie să-şi iubească poporul. Nu e cazul lui Băsescu“
Doru Radosav, directorul BCU „Lucian Blaga“ din Cluj-Napoca şi profesor universitar la UBB, spune că data de 10 mai este un reper pentru neamul român pentru că are atât o valoare reală - obţinerea independenţei de stat a României, cât şi una devenită simbolică în timp, legând monarhia de „corpul“ poporul român.
Dacă l-ar avea în faţă de Regele Mihai, clujeanul Doru Radosav i-ar adresa un omagiu cu cuvinte simple, aşa cum s-a exprimat şi Maiestatea Sa în Parlamentul României, în urmă cu doi ani.
10 mai este simbolul unei legături puternice între monarh şi naţiune, este atât Ziua Independenţei de stat, cât şi Ziua Regelui. Dacă l-ar avea în faţă de Regele Mihai, clujeanul Doru Radosav i-ar adresa un omagiu cu cuvinte simple, aşa cum s-a exprimat şi Maiestatea Sa în Parlamentul României, în urmă cu doi ani. „România nu este pregătită pentru monarhie, pentru un stat condus de un monarh. Sigur că sentimentele noastre pot forţa, însă nu e momentul. Poate peste vreo 10 ani…“, consideră Doru Radosav.
Timişoreanul care l-a descoperit pe Rege Mihai pe o monedă 100 de lei: “Am aflat că Regele nostru trăieşte de la un post de televiziune din Ungaria”
Flavius Boncea, consilier local PNŢCD în Timişoara, a primit în anul 2011, „Medalia Regelui Mihai I pentru Loialitate”, într-o ceremonie care a avut loc la Palatul Elisabeta din Bucureşti. „Sunt mândru pentru distincţia care mi-a fost acordată de Majestatea Sa Regele Mihai. Cred însă că cea mai mare dreptate s-ar fi făcut după Revoluţia din 1989, dacă în România ar fi fost instaurată monarhia constituţională, care ar fi dat alte perspective poporului român, spune Flavius Boncea.
În această zi, mai toată presa aleargă după poveşti ale unor persoane venerabile, oameni care l-au iubit pe Rege o viaţă întreagă, care au păstrat fotografii cu ei şi au amintiri din tinereţile lor. Ar fi o greşeală să se creadă că toţi monarhiştii din România sunt trecuţi de o anumită vârstă.
Ei sunt şi tineri, şi foarte tineri, pentru care Regele reprezintă un model, care oferă o veritabilă lecţie de demnitate, de statornicie, de moralitate. De Ziua Regalităţii în România, numeroşi timişoreni participă, ca invitaţi, la evenimentele de la Palatul Elisabeta din Bucureşti. Unul dintre ei este consilierul local Flavius Boncea. El este unul dintre tinerii regalişti din Timişoara. În 2011, la 36 de ani, Flavius Boncea, a primit „Medalia Regelui Mihai I pentru Loialitate”, în cadrul unei festivităţi care a avut loc la Palatul Elisabeta.
Istoricul regalist Constantin Ţânţariu: în ţara noastră, republica a fost instaurată ilegal
”Suntem singurul stat din Europa în care monarhia a fost înlocuită cu republica printr-un abuz”, sunt primele cuvinte ale istoricului Constantin Ţânţăreanu din Alexandria. Regalist până în măduva oaselor, acesta îşi aminteşte cu mândrie că a făcut parte din echipa care a pregătit vizita regelui Mihai în Teleorman, din vara anului 1998.
Regaliştii s-au reunit la Bucureşti pentru ziua de 10 mai. Poveştile celor mai înflăcăraţi partizani ai monarhiei
„Clubul Bloggerilor Liberali“ s-a reunit la Bucureşti pentru Ziua Regalităţii. Nu există eveniment monarhic care să fie organizat în Bucureşti pe care regaliştii României să nu-l bifeze. Ei trăiesc şi simt după principiile monarhiei, iar pentru aceştia, ziua de 10 mai înseamnă Ziua Naţională a României.
Ziua de 10 Mai are o dublă semnificaţie pentru istoricul Ţânţariu. ”Trebuie spus că ziua de 10 mai a fost Ziua Naţională a României între anii 1867 – 1947. Nu trebuie să mire pe nimeni faptul că românii sunt atraşi de monarhie pentru că România a avut o tradiţie monarhică. Până în 1947, tradiţia românească a fost una monarhică. Domniile erau monarhii, chiar dacă se numeau voievodate, tot monarhii erau. Asta este realitatea istorică şi nu poţi să o schimbi. Cuza ce a fost, preşedinte? Nu! A fost tot un monarh? Românii aşa erau crescuţi”, spune istoricul.
Povestea salonului de înfrumuseţare din Galaţi care poartă numele Principesei Margareta
Regalist până-n pânzele albe, gălăţeanul Nelu Furtună a avut curajul, imediat după Revoluţia din 1989 – atunci când monarhia era un subiect tabu – să-şi pornească o afacere, inspirat de numele fiicei mari a Regelui Mihai. S-a ales cu firma spartă de mai multe ori, cu ameninţări cu bătaia, dar şi cu bucuria de a o coafa pe Regina Ana.
Pentru cine nu ştie, istoria Salonului de Înfumusuţare „Prinţesa Margareta” este una pe cât de îndepărtată, pe-atât de interesantă. Când a înfiinţat-o, în 1991, naţional-ţărănistul Nelu Furtună a avut ceva curaj, pentru că la vremea respectivă era un adevărat curaj să vorbeşti despre rege şi despre familia acestuia.
„Am avut atunci un singur scop: lumea să cunoască şi să se familiarizeze cu familia regală”, mărturiseşte acum Nelu Furtună. L-a costat ceva, dar spune că totul a meritat.
La acest articol au contribuit: Cezar Pădurariu, Sînziana Ionescu, Corina Macavei, Simona Suciu, Olimpia Man, Dorin Timonea, Ionela Stănilă, Ştefan Borcea, Ramona Găină, Dana Mihai, Florina Pop, Ştefan Both, Claudiu Dumitrache, Mădălina Mihalache, Bogdan Nistor.
Se încarcă comentariile...
