Cele mai tulburătoare scrisori de amor. Emil Cioran: „Sunteţi blestemul meu indispensabil“. Otilia Cazimir: „Prea mi-e dor de el ca să nu mai fie nicăieri“
0
De-a lungul timpului, personalităţi marcante ale României şi-au scris poveştile de dragost pe bileţele care târziu, după moartea lor, au fost făcute publice. „Adevărul“ vă prezintă cele mai frumoase scrisori de iubire.
Luna aceasta s-au împlinit 25 de ani de la moartea unuia dintre cei mai telentaţi jurnalişti ai perioadei interbelice, Leon Kalustian, care a trăit o frumoasă poveste de dragoste alături de soţia sa, Dora.
Luna aceasta s-au împlinit 25 de ani de la moartea unuia dintre cei mai telentaţi jurnalişti ai perioadei interbelice, Leon Kalustian, care a trăit o frumoasă poveste de dragoste alături de soţia sa, Dora.
SIBIU. Emil Cioran către Friedgard Thoma “Sunteţi blestemul meu indispensabil”
La 70 de ani, scriitorul originar din Răşinari şi stabilit la Paris trăieşte o poveste de dragoste tulburătoare cu Friedgard Thoma, o tânără doctorandă în filosofie în vârstă de 35 de ani.
În februarie 1981, Friedgard Thoma, pe atunci în vârstă de 35 de ani, mamă a unui copil şi doctorandă în filosofie, îi scrie pentru prima dată lui Emil Cioran, atrasă fiind de scrierile lui. La momentul respectiv, Cioran trăia de decenii bune cu Simone Boue, “semi-însurat” cum avea să-i scrie lui Friedgard, mai târziu, într-o scrisoare. Între cei doi s-a născut o legătură profundă, materializată printr-o corespondenţă purtată între anii 1981 şi 1991.
Maria Tănase, o femeie extraordinar de frumoasă şi cu o voce excepţională, a rămas în memoria românilor ca fiind una dintre marile talente ale muzicii populare româneşti. De-a lungul vremii, superba cântăreaţă s-a iubit cu mai mulţi bărbaţi, însă povestea de dragoste cu Brâncuşi a rămas una cu totul şi cu totul specială.
Maria Tănase s-a născut în anul 1913 în Bucureşti, în mahalaua Cărămidarilor, fiind cel de-al treilea copil al Anei Munteanu şi a florarului Ion Coandă Tănase. A fost o femeie darnică, care se apleca deseori spre problemele pe care le aveau cei din jurul său. Solista a trăit în cele mai înalte cercuri boeme din „Micul Paris“, reuşind să aibă de-a lungul vremii bijuterii şi rochii scumpe.
Corespondenţa lui Calistrat Hogaş cu o tânără pentru care a făcut o pasiune aprinsă a fost scoasă la lumină de Sidonia, fiica cea mică a scriitorului, în lucrarea de memorii „Tataia”.
La începutul anilor 1900, Calistrat Hogaş se mutase cu întreaga familie la Iaşi, doar fiul său Aetiu rămânând la studii în Bucureşti. În acei ani, scriitorul ajunsese director la Liceul Internat de fete, unde studia şi fiica cea mică, Sidonia, al şaptelea copil al familiei.
ALBA IULIA. Scrisoarea de dragoste a poetului Lucian Blaga către muza sa din Cluj-Napoca, stomatologul Elena Daniello
Una dintre muzele poetului şi filosofului Lucian Blaga a fost Elena Daniello. Stomatolog de meserie, femeia provenea din celebra familie a Puşcăreştilor şi era căsătorită cu medicul care a înfiinţat primul dispensar studenţesc de la noi din ţară.
Potrivit istoricului literar Mircea Popa, Elena l-a cunoscut pe Blaga, după 1950. Apropierea dintre cele două familii, Blaga şi Daniello, s-a făcut ca urmare a vacanţelor petrecute în satul Gura Râului, de lângă Sibiu, loc devenit pentru Blaga un spaţiu mitologic şi boezat adhoc Bocca del Ri“. Legătura filosofului cu medicul stomatolog este descrisă de Mircea Popa într-un articol din revista „Luceafărul“, intitulat “Spicuiri dintr-o arhivă sentimentală”.
„Publicitatea matrimonială în ţara noastră este aproape minimă, pe când în ţările din Europa şi chiar din ţările de peste Ocean a luat o desvoltare foarte mare, care pe mulţi i-a făcut fericiţi printr’o partidă ideală” – fragment din Cuvânt înainte, Journal de Mariage, Târgu-Mureş, duminică 2 apilie 1933
Journal de mariage – Heirats Zeitung - Házasági Újság, publicaţie matrimonială regională, a apărut săptămânal la Târgu-Mureş, între 2 aprilie şi 20 august 1933, în limbile română, franceză, germană şi maghiară.
Fiica politicianului lugojean Coriolan Brădiceanu (1849-1909), Conelia, a trăit o frumoasă poveste de iubire cu poetul Lucian Blaga, pe când se aflau la studii, la Viena.
Marea iubire a poetului Lucian Blaga (1895-1965), a fost Cornelia Brediceanu, fiica renumitului politician lugojean Coriolan Brediceanu. Se cunosteau din vremea când erau colegi de clasă la Liceul ,,Andrei Şaguna'', din Braşov. Tânără avea să devină marea iubire a poetului, care, “nu a strivit corola de minuni a lumii''.
Otilia Cazimir avea darul confesiunii pe care îl folosea des în scrisorile care-i poartă semnătura. Una dintre ele, adresată unei prietene, mai puţin cunoscută publicului, expune sentimentele sale faţă de poetul George Topîrceanu, după moartea acestuia.
Ea poetă, prozatoare, traducătoare, el poet activ în cercurile literare ale vremii, Otilia Cazimir (1894-1967) şi George Topîrceanu (1886-1937), buni prieteni cu scriitorul Mihail Sadoveanu, în casa căruia se întâlneau des, sunt nume care au rămas în istoria literaturii române, legate între ele în memoria colectivă.
De-a lungul timpului, Mihai Eminescu a purtat cu Veronica Micle o corespondenţă devenită faimoasă. Scrisorile cunoscute se opresc ca dată în anul 1882. Cu toate acestea la Botoşani a fost trimisă în anul 1887, ultima dovadă scrisă de iubire a Veronicăi Micle, pentru poetul Mihai Eminescu.
Celebra poveste de dragoste dintre Mihai Eminescu şi Veronia Micle a început în 1872, pe când cei doi îndrăgostiţi aveau 22 de ani. S-au întâlnit la Viena şi de atunci, din punct de vedere sentimental nu s-au despărţit. Relaţia furtunoasă, contestată de apropiaţi şi rude, ascunsă de multe ori privirilor a fost trăită cu etape de discontinuitate până la moartea poetului în 1889, urmată aproape imediat de sinuciderea Veronicăi Micle.
Scrisorile trimise de Liviu Rebreanu soţiei sale Fanny erau atât de savuroase, asta pentru că parcă erau în antiteză cu stilul său de scris realist şi sobru, încât acestea au fost reunite într-un volum numit „Intime”. Mai mult, Rebreanu este autorul uneia dintre cele mai frumoase şi mai impresionante scrisori de dragoste din istoria literaturii româneşti.
Cel mai mare „rebrenist” Niculae Gherman, care s-a şi ocupat de scrisorile trimise de Rebreanu soţiei sale Fanny, ce s-au întins pe mai bine de 32 de ani, spune: „Cine s-ar fi aşteptat ca în corespondenţa particulară să se afle un Rebreanu liric?”.
SLATINA. Virgil Mazilescu, scriitorul care a murit din dragoste: „Rodica. Rodica. De ce m-ai părăsit?”
Dacă întrebi un specialist în literatură ce scriitor din judeţul Olt i-a atras atenţia, acesta îţi va spune cu siguranţă, în afară de numele lui Eugen Ionescu, şi pe cel al lui Virgil Mazilescu. Scriitor, poet, eseist şi traducător născut în oraşul Corabia, acesta şi-a lăsat definitiv amprenta asupra literaturii nu doar prin stilul său aparte, dar şi prin destinul tragic ce ar putea fi oricând subiectul unui scenariu de film.
Virgil Mazilescu este unul dintre cei mai reprezentativi scriitori pe care i-a dat judeţul Olt. S-a născut pe 11 aprilie 1942 în oraşul Corabia şi a murit la numai 42 de ani din cauza alcoolului, pantă pe care a alunecat însă din cauza unei iubiri neîmpărtăşite. Creaţia sa literară, împreună cu scrisorile către un prietenul pe nume Dumitru Ţepeneag din Franţa, a încăput între coperţile unui volum postum de numai 166 de pagini intitulat “Poezii”.
CLUJ-NAPOCA. Regizorul Radu Stanca către soţia sa: „Nu mai cunosc nimic altceva decât chipul tău“
Scrisoare de dragoste. Revista clujeană „Apostrof“ publica, în decembrie 2012, un material despre Radu Stanca, regizor, dramaturg, poet şi eseist. Articolul cuprinde şi scrisori de dragoste trimise înainte şi după căsătorie soţiei sale, actriţa Dorina Ghibu.
Scrisoare de dragoste. Radu Stanca se căsătoreşte în 1951 cu Dorina Ghibu (i se spunea Doti), actriţă de la Teatrul Naţional din Cluj, cu care a purtat o intensă corespondenţă înainte şi după ce s-au cununat, în perioadele când el se afla la Sibiu sau Bucureşti. Radu Stanca (n. 5 martie 1920, Sebeş - d. 26 decembrie 1962, Cluj) a fost un dramaturg, poet, eseist şi regizor de teatru român. Teatrul din Sibiu îi poartă numele.
Ciprian Porumbescu, unul dintre marii compozitori români, a avut o poveste de dragoste despre care puţină lume ştie. Compozitorul sucevean s-a îndrăgostit de Berta Gordon, fiica pastorului evanghelic din Ilişeşti, judeţul Suceava, însă familiile lor, de confesiuni diferite, nu au permis căsătoria. În istorie a rămas o scrisoare prin care Ciprian Porumbescu o cere în căsătorie pe Berta, dar nu primeşte nici un răspuns.
Ciprian Porumbescu s-a născut la 14 octombrie 1853, la Şipotele Sucevei, într-o casă modestă de ţară, ca fiu al Emiliei şi al preotului Iraclie Golembiovski. În anul 1881 compozitorul şi-a schimbat numele în Porumbescu.
TÂRGOVIŞTE. Mihai Viteazul nu-şi ascundea relaţiile extraconjugale de la Târgovişte
Cu siguranţă, marile iubiri, scrisorile sau bileţele de amor ale unor personaje notorii au făcut deliciul cititorilor de-a lungul timpului. Fie că vorbim de scriitori, domnitori ai Ţării Româneşti sau artişti. De aici nu putea să lipsească, bineînţeles, Mihai Viteazul, cunoscut pentru relaţiile sale extraconjugale. Când venea la Târgovişte, Mihai Viteazul se afişa fără jenă cu Velica, marea sa iubire.
Socotit alături de Ştefan cel Mare unul dintre ctitori de biserici creştine din ţara noastră, domnitorul Matei Basarab a ridicat în judeţul Călăraşi un monument architectural unic. Sub influenţa soţiei sale, mult iubitoare de credinţă strămoşească şi artă, a ridicat 46 de lăcaşuri de cult în toată ţara.
Printre acestea se regăsesc mănăstirile Arnota, Căldăruşani, Sadova, Măxineni, Cornăţel, casa tipografiei din curtea Episcopiei Râmnicului, precum şi o serie de biserici: Sărindar din Bucureşti, Sfântul Dumitru din Craiova, Sfinţii Împăraţi şi Sfântul Nicolae - Androneşti din Târgovişte, Sf.Apostoli din Ploieşti, Sf.Gheorghe din Piteşti ş.a.
Liviu Rebreanu a lăsat posterităţii nu doar romane celebre: „Ion“, „Răscoala“, „Pădurea spânzuraţilor“, ci şi o adevărată lecţie de viaţă: cum să-ţi iubeşti omul de lângă tine o viaţă întreagă.
În volumul „Intime“, apărut la Editura Academiei Române, Niculae Gheran publică întreaga corespondenţă între Rebreanu şi Fanny Rădulescu. Scrisorile au fost trimise între 14 august 1911 – 24 decembrie 1943.
Nu mai puţin de 237 de scrisori aparţinând romancierului şi 166 ale soţiei sale Fanny Rebreanu pot fi lecturate pe îndelete. De remarcat este faptul că cei doi îşi împărtăşeau toate problemele, dar şi bucuriile cât timp se aflau departe unul de altul. Uneori îşi scriau telegrafic, iar alteori înşirau cuvinte pe mai multe pagini.
SATU MARE. Mari scriitori ai Literaturii Universale şi muzele lor inspiratoare de pe meleagurile sătmărene
Există iubiri, care dăinuie peste timpuri, care nu se pierd niciodată în negura uitării, chiar dacă cei, care cândva au aprins-o, de mult nu mai sunt printre noi.
Iar cum dragostea nu cunoaşte frontiere o demonstrează şi faptul că mari scriitori ai Literaturii Universale şi-au găsit marea lor dragoste în persoana unor domniţe de prin părţile Sătmarului. Poate cele mai bune exemple în acest sens sunt cele ale poetului naţional al Ungariei, Petőfi Sándor şi a laureatului Premiului Nobel pentru literatură din 1921, francezul Anatole France. Pe ambii îi leagă un singur lucru: şi-au găsit muzele inspiratoare aparţinând acestui colţ de ţară.
BAIA MARE. Povestea de dragoste dintre Regele Mihai I şi Emma Solomon, fiica unui evreu din Borşa
Maramureşul are poveştile lui de dragoste cu personaje mai mult sau mai puţin cunoscute la nivel naţional. Aceste poveşti de dragoste sunt foarte greu de găsit, însă ele există. Una dintre acestea este şi acea idilă care ar fi existat între pe atunci prinţul Mihai I al României şi o frumoasă evreică din Borşa.
"În vara anului 1939, când actualul rege al României, Mihai I, care atunci nu era rege încă, face o călătorie la Borşa însoţit de profesorul sociolog Dimitrie Gusti. Primarul de atunci al Borşei îl primeşte pe un strat de flori pe o distanţă de circa un jumătate de kilometru. Seara se dă o recepţie în cinstea lui Mihai I şi este dus peste noapte în Pasul Prislop pentru odihnă.
La acest material au participat Borcea Ştefan, Cristina Răduţă, Florin Jbanca, Dorin Ţimonea, Ştefan Both, Ramona Iocubeţe, Cosmin Zamfirache, Bianca Sara, Mugurel Manea, Florina Pop, Ramona Găină, Dănuţ Zuzeac, Ionuţ Dima, Ionela Stănilă, Mariana Iancu, Nicu Ghişan, Dragoş Hojda, Ana Gajdo.
Se încarcă comentariile...
