Acum peste 170 de ani, Kierkegaard vorbea despre superficialitatea cotidiană

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Pe 5 mai s-au împlinit nu numai 2 secole de la naşterea lui Karl Marx, ci şi 205 ani de la naşterea marelui filosof Soren Kierkegaard. Scrierile filosofului danez din prima jumătate a secolului al XIX-lea sunt astăzi mai relevante ca oricând.

Într-un capitol din lucrarea sa esenţiala „Sau-Sau”, Kierkegaard, considerat a fi părintele existenţialismului, analizează cum pasivitatea şi motivul lipsei de timp sunt aspectele principale ce determină nefericirea unui individ.

Filosoful subliniază că abundenţa ocupaţiilor cotidiene este o chestiune de alegere şi că prezentul trebuie trăit în baza unor principii. De multe ori, în goana de zi cu zi, omul uită esenţialul, işi pierde sinele şi nu are în vedere sensul propriei vieţi. „Totul este important, dar nimic nu este important.”

Kierkegaard spune că fără a-şi pune întrebări cruciale şi incomode despre viaţă, care să-l stimuleze şi chiar să-l revolte, omul nu poate ajunge la fericire, pentru că nu îşi poate trăi, cu adevărat, prezentul.

„Nefericit este cel care, într-un fel sau altul, îşi are în afara sa idealul, conţinutul vieţii, plenitudinea conştiinţei, adevărata-i esenţă. ”

El leagă această pasivitate existenţială şi de conceptul de timp, considerând ca nefericirea este elementul celor care trăiesc fie în trecut, din amintiri, fie permanent cu gândul la viitor, plini de speranţe sau oscilând între aceste lumi care nu aparţin prezentului.

Dacă Kierkegaard avea o asemenea viziune în secolul al XIX-lea, probabil că astăzi el ar fi atât amuzat, cât şi terifiat de ritmul vieţii cotidiene şi multitudinea de mijloace ce ne distrag atenţia de la lucrurile care dau un scop vieţii. 

Filosoful existenţialist a avut o abordare originală în a-şi scrie operele: nu şi-a semnat toate lucrările cu numele său, ci a folosit pseudonime sugestive, fiecare fiind în spatele unui punct de vedere diferit. În felul acesta, Kierkegaard a vrut să le ofere cititorilor săi experienţe autentice şi posibilitatea alegerii.

Cele trei etape din existenţa umană care se află în centrul lucrărilor sale sunt stadiile estetic, etic şi religios. Deşi majoritatea contemporanilor săi şi-au exprimat ideile prin lucrări filosofice ample şi complicate, danezul a preferat să iasă din conformism: ghicitorile, parabolele, ironia şi sarcasmul transformă lectura într-o experienţă intelectuală antrenantă.

Soren Kierkegaard a fost tradus sporadic în limba română, înainte de anii 2000, însă începând cu anul 2006, operele sale sunt traduse şi publicate în ordine cronologică de Ana-Stanca Tăbăraşi-Hoffmann, la Editura Humanitas. Ultimul volum a fost publicat la sfârşitul anului 2017.

Cultură



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite