A murit traducătoarea Janina Ianoşi

A murit traducătoarea Janina Ianoşi

Janina Ianoşi (1930-2017)     Copyright: Aura Christi

Soţia filosofului Ion Ianoşi, traducătoarea Janina Ianoşi, a încetat din viaţă la vârsta de 86 de ani, anunţă Muzeul Naţional al Literaturii Române.

Ştiri pe aceeaşi temă

Janina Ianoşi s-a născut la 12 iulie 1930, la Bucureşti, remarcându-se ca unul dintre cei mai importanţi şi străluciţi traducători de literatură şi filosofie universală.

Janina Ianoşi a fost căsătorită cu profesorul şi gânditorul Ion Ianoşi, care a murit pe 1 iulie 2016.

Ministrul Culturii şi Identităţii Naţionale, Ionuţ Vulpescu, o numeşte "una dintre marile traducătoare ale noastre".

"S-a stins, cu discreţia cu care a trăit, una dintre marile traducătoare ale noastre: profesoara Janina Ianoşi. Doctor în filosofie (în 1972, cu teza "Optimism şi pesimism istoric", publicată în acelaşi an), profesoară universitară şi traducătoare, Janina Ianoşi a semnat peste patruzeci de volume de traduceri, din limbile rusă, franceză şi germană, cele mai multe dintre ele titluri fundamentale", au fost cuvintele demnitarului pe Facebook.

"A fost, timp de 65 de ani, soţia marelui gânditor Ion Ianoşi, împreună alcătuind o pereche intelectuală redutabilă şi o familie exemplară. A plecat dintre noi la numai şase luni după Ion Ianoşi, lăsând în urmă o operă de excepţie şi amintirea unei fiinţe de o bunătate intelectuală şi umană cu totul rară în cultura română. Încă o absenţă care nu poate fi suplinită, încă un model moral şi cărturăresc discret, de care aveam atâta nevoie...", a adăugat Ionuţ Vulpescu.

Doctor în filosofie, profesoară de filosofie şi traducătoare, Janina Ianoşi a predat în cadrul Facultăţii de Filosofie şi a Facultăţii de Limbi străine, secţia limbi germanice, şi a tradus din rusă, germană şi franceză aproximativ patruzeci de titluri.

Între cărţile traduse de scriitoare se află: Lev Tolstoi, "Jurnal" (Editura Univers, vol. I şi II, 1975-1976); Konstantin Paustovski, "Trandafirul de aur" (Editura Minerva (BPT), 1981); Marina Tvetaeva, "Proza" (Editura Minerva (BPT), 1986); Herzen - Belinski - Cenisevski - Dobroliubov - Pisarev, "Despre cultura estetică, valorile artistice, creaţia literară" (Editura Politica, 1987); Andrei Platonov, "Cevengur" (în colaborare cu George Bălăiţă; Editura Cartea Românească, 1990); Vladimir Soloviov - Nikolai Berdiaev - Gheorghi Fedotov, "Creştinism şi anti-Semitism" (Editura Humanitas, 1992); Piotr Ceaadaev, "Scrisori filozofice" (Editura Humanitas, 1993); Friedrich Nietzsche, "Despre genealogia moralei" (în colaborare cu Horia Stanca; Editura Echinox, 1993); Heinrich Heine, "Contribuţii la istoria religiei şi a filozofiei în Germania" (Editura Humanitas, 1996); Vladimir Jankélévitch, "Paradoxul moralei" (Editura Echinox, 1997); Jürgen Habermas, "Sfera politică şi transformarea ei structurală" (Editura Univers, 1998); Thomas Mann, "Germania şi germanii. Eseuri" (Editura Humanitas, 1998); Thomas Mann, "Despre problema evreiască" (Editura Hasefer, 1998); Vladimir Jankélévitch, "Să iertăm?" (Editura Biblioteca Apostrof, 1998); Lev Tolstoi, "Moartea lui Ivan Ilici" (Editura Biblioteca Apostrof, 2003); Lev Tolstoi, "Spovedanie" (EuroPress, 2008).

Profesorul Ion Ianoşi (1928-2016), soţul Janinei Ianoşi

Janina Ianosi (in acte: Jeanina-Maria Janosi), s-a nascut la Bucuresti, in 12 iulie 1930. A urmat Scoala Centrala de fete din Bucuresti, un an la Facultatea de Filosofie a Universitatii din Bucuresti (1949–1950), apoi Facultatea de Filosofie a Universitatii din Leningrad (absolvita in 1955). A lucrat la Facultatea de Filosofie si la Facultatea de Limbi straine – sectia limbi germanice – ale Universitatii din Bucuresti, ca asistent (1955), lector (1970), conferentiar (1983). Doctor in filosofie, cu teza Optimism si pesimism istoric (in 1972). Este membru al Uniunii Scriitorilor (din 1986). A fost distinsa cu: Premiul revistei Sfera politicii, pentru cea mai buna traducere de stiinta politica a anului 1998: volumul Jürgen Habermas, Sfera publica si transformarea ei structurala; Premiul revistei Poesis, 2005, pentru volumul Rilke – Tvetaieva – Pasternak, Roman epistolar 1926; Premiul revistei Convorbiri literare, 2008: volumul Marina Tvetaieva, Proza.

Carte de autor: Optimism si pesimism istoric, Buc., Ed. Stiintifica, 1972, 282 p.

Toate celelalte carti, patruzeci in total, le-a realizat ca traducatoare, timp de trei decenii si jumatate, in anii saptezeci-optzeci din limba rusa, in anii nouazeci si actualul deceniu, majoritar din franceza si germana.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările