„Reputaţia“ Ioanei Sisea, salvată de o prezentare de artist la Atelier 35. Salivă şi stereotipuri, în cea mai curajoasă galerie din Bucureşti

„Reputaţia“
Ioanei Sisea, salvată de o prezentare de artist la Atelier 35. Salivă şi
stereotipuri, în cea mai curajoasă galerie din Bucureşti

Patru ipostaze ale video-performance-ului Ioanei Sisea intitulat în mod descriptiv „the action of licking a Rolls Royce in its entirety“, ce face parte din instalaţia „Reputation Matters“, expusă la Atelier 35 până pe data de 6 aprilie     Sursă fotografii: Facebook

Galeria de artă Atelier 35 (Şelari 13, în Centrul Vechi) organizează în data de joi, 28 martie, de la ora 18.00, prezentarea susţinută de artista Ioana Sisea despre subversiune ca deturnare a clişeelor heterosexuale din mass media şi artă asupra statutului şi rolurilor din viaţa profesională ale femeii contemporane. Totul va avea loc în cadrul „scandaloasei“ expoziţii „Reputation Matters“ a artistei, deschisă aici până pe 6 aprilie.

Ştiri pe aceeaşi temă

Scriam, imediat după vernisajul din 8 martie al acestei  instalaţii artistice: „Feminism “la cea mai înaltă tensiune”, cum spunea cineva, adică trăit, simţit, gândit, şi încă într-un mod curajos, oferă, hélas, o femeie, tânăra artistă Ioana Sisea, în noua expoziţie deschisă aseară la Atelier 35 (“infamul” loc care-a văzut, în iarnă, “vulpea spânzurată” a timişorenilor Baraka)“.

Mai pe larg: „Nu intamplator a fost aleasa data de 8 martie pentru vernisajul expozitiei, instalatiei mai degraba, “Reputation Matters” a artistei Ioana Maria Sisea, care a avut loc aseara la Atelier 35, si shoptalk-ul acesteia despre “the contradictory roles of contemporary professional and private female life as they play out amongst a monopoly of stereotypes”. “Ioana Sisea’s take on stereotypical views of women in Reputation Matters, an installation satirising the dominance hierarchy within contemporary society and the artworld”, dupa cum spune curatoarea Carmen Casiuc. Intr-adevar, artista satirizeaza toate aceste stereotipuri, dand o curajoasa lectie de feminism personal tuturor celor atrasi (doar formal) de sirenele ideologice la moda.

Sisea traieste statement-ul feminist pe care-l emite, dar in acelasi timp are si inteligenta sa se delimiteze de el si sa-si puna in cauza, ironic, propriul discurs, dupa cum dovedesc frazele printate in centrul salii de pe Selari (un printsceen al unui mesaj primit de artista pe fb). Alaturi, pe o masa, (doar) cateva obiecte-fetis, clisee ale “eternului feminin”

(cel mai stupid construct pe care l-am auzit in intreaga viata): un neglige, un ruj/rimel, pantofi (desigur, cu toc inalt) si-un bikini.

Adevarata expozitie, dupa parerea mea, e inauntru, prin acest “manifesto”, dar actul de curaj se vede de afara, din aglomerata strada a Selarilor (aseara, dand putin caldura, viata de noapte era iarasi in toi pe aceasta ulita): pe patru ecrane indreptate inspre strada, poate fi vazut simultan un performance solo al artistei, imbracata sumar si sexy, care-a lins la propriu o masina de lux, asa cum fac (ni se spune ca, pentru ca-i vorba de-un still) acele fete din reclamele pentru barbati, acele stereotipii si arhetipuri machiste si patriarhale despre care vorbeam. Artista are astfel curajul sa traiasca la propriu acest stereotip si sa-l mai si prezinte public (dar si de a se detasa ironic de subiect, cum spuneam). “Acum este randul femeilor”, iar Ioana Sisea este cu siguranta una dintre ele.“



Conform curatoarei Carmen Casiuc, „Ioana Sisea transformă familiarul în straniu, imanenţa în convenţie, sistemele statice într-unele dinamice şi vice-versa. În favoarea ideii pe care doreşte să o exprime, ea îşi asumă libertatea de a aborda variate medii vizuale (precum desenul, scupltura, instalaţia şi video-ul) şi de a-şi apropia diferite stiluri şi genuri artistice, în funcţie de impactul acestora asupra percepţiei privitorului. În practica sa focusându-se asupra relaţiilor socio-simbolice dintre obiectul artistic – artist – spectator, strategiile şi tacticile pe care le dezvoltă permit inversiuni subtile, alinieri complexe şi schimbări de poziţii, în care privitorul devine, pe rând, voyeur, terapist şi pacient.

Reluându-şi activitatea în 2016 după o pauză sabatică în urma absolvirii masterului în cadrul universităţii HS voor de Kunsten din Utrecht, Olanda în 2012, lucrările sale au fost incluse în expoziţii de grup în oraşe precum Amsterdam, Londra, Los Angeles şi Berlin. În 2018 a fost acceptată în cadrul unei rezidenţe artistice la Navel Los Angeles, unde a realizat video-performance-ul „the action of licking a Rolls Royce in its entirety”, ce face parte din instalaţia Reputation Matters, expusă în spaţiul nostru până pe data de 6 aprilie.

Reputation Matters este o instalaţie mixed media realizată in situ de artista Ioana Sisea, ce explorează tensiunile socio-simbolice pruduse la intersecţia dintre clasă socială, sexualitate şi gen. Asamblând o serie de materializări ale interacţiunilor ei cu lumea „unisex” a artei şi a economiei globale, artista satirizează ideea potrivit căreia ierarhia de dominanţă este imanentă societăţii contemporane, demascând mecanismele prin care sunt propagate stereotipuri sexiste şi roluri de gen asupra subiectului feminin.

Ferestrele exterioare ale galeriei au fost transformate într-un perete multimedia, format din patru ecrane pe care rulează în sicron video-performance-ul intitulat în mod descriptiv „the action of licking a Rolls Royce in its entirety”. În interior sunt prezentate o serie de artefacte sociale ce reflectă asupra criteriilor prin care este atribuit un statut femeii în sfera profesională, intr-o scenografie ce simulează o tribună judecătorească. Pendulând între sferele publică şi privată, profesională şi vulgară, intelectuală şi politică, semiotică şi psihică, Reputation Matters creează, în spiritul democraţiei deliberative, o imagine sanguină a femeii damnate care preia controlul asupra propriei reputaţii.



Din stradă, o regăsim pe artistă performând o versiune a ei, a cărei poziţie şi statut sunt definite de look-ul ales. Copiile ieftine ale celor două iconuri moderniste ale fashionului pe care le poartă – the little black dress şi pantofii cu toc stiletto – fac aluzie la viaţa profesională a unei femei ce lucrează la marginea universului exclusivist al luxului tradiţional, reprezentat printr-un simbol şi produs inconfundabil: un Rolls Royce Dawn de o culoare regală şi papală, albastru safir.

Lucrarea emfazează prospectul consumului de articole de lux, sentimentul de poftă şi admiraţie fantezistă pe care le trezesc în ceilalţi faţă de proprietar, afirmând, totodată, valoarea obiectului nu în utilitatea sa, ci în dorinţa de posesiune simbolică asupra celor din clasa inferioară. Ioana traduce ad literam această relaţie de putere – familiarizată maselor şi exploatată de către industria publicitară –, deturnând cu ironie servitudinea impusă de cutumele sociale într-un comportament animalic de marcare teritorială prin propriile substanţe corporale.

În cele 25 de minute în care vedem o femeie din clasa aspiraţională, salivând pe întreaga caroserie a maşinii, statutul şi rolul ei sunt puse în suspensie, spectatorul devenind voyeur şi pacient al propriilor noţiuni de valori ce stau la baza evaluării reputaţiei ei, a statutului şi poziţiei ei pe scara ierarhică.

Mesajul „vitriolant“ primit de artistă pe facebook, pe care şi l-a asumat ca statement expus în galerie

Dublul sens enunţat în titlul instalaţiei - trad. „reputaţia contează” sau „aspecte ale reputaţiei” - devine evident în dispunerea spaţială a instalaţiei. Ioana se auto-analizează în spaţiul interior al atelierului 35, unde creează o paralelă între piaţa de lux şi sistemul artei contemporane, în genul criticii instituţionale. Regăsindu-se ea însăşi pe câmpul de luptă între creaţie artistică şi validarea ei de către amfitrionii instituţionali, între ascensiunea profesională şi combaterea canoanelor de gen mistificate de discursul „obiectiv” al istoriei artei, Un document supradimensionat pe care sunt printate mesajele private primite de Ioana reliefează ruşinarea vitriolică resimţită de spectatori, femei cât şi bărbaţi, alături de articolele pe care le-a folosit în costrucţia personajului ei. Asemenea multor femei active în diverse industrii, criticile o ilustrează ca fiind prea atrăgătoare ca să fie inteligentă, prea opinionată pentru un artist fără pedigree, prea curajoasă pentru a avea nevoie de figuri protectoare. Reflectând setul de valori ierarhiei de dominaţie în lumea artei, în care canonului feminin din istoria artei e tangent cultului victimei şi al eroinei, Ioana se şi ne întreabă dacă şi când anume reputaţia contează, în alţi termeni decât cei proprii.

Reputation Matters invită publicul într-o discuţie asupra stereotipurilor sexiste şi rolurilor de gen cu care femeia contemporană este nevoită să se confrunte în fiecare zi din viaţa ei profesională. Totodată, ea anunţă declasarea vechii lumi elitist-materialiste de către o concepţie contemporană asupra luxului, în care concepte precum proprietatea şi reputaţia sunt recunoscute şi afirmate de noi aspecte subiective, capabile să satisfacă nevoia de importanţă personală în dimensiunea psiho-simbolică individuală pe o scară globală.“

Reputation Matters a fost realizată cu ajutorul galeriei berlineze Volker Diehl în cadrul seriei SHOPTALK. On Art, Culture and Society, curatoriată de Carmen Casiuc pentru atelier 35 şi a fost inaugurată de Ziua Internaţională a Femeii „ca un omagiu adus tuturor celor care contribuie la spectacolul infinitelor forme de feminităţi care definesc şi sunt definite de societatea contemporană“. Instalaţia va mai putea fi vizionată în Centrul Vechi, la adresa strada Şelari 13, până pe data de 6 aprilie.

Mai multe despre Atelier 35 aici: Prima apariţie în Bucureşti a grupului Baraka provoacă un scandal „monstru“. Un nou „ponei roz“ pune la încercare toleranţa la artă a bucureştenilor

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: