Noaptea Muzeelor 2016: „Ce le vom povesti nepoţilor, că la prima întâlnire am ieşit în cimitir?!“
0
Evenimentul Noaptea Muzeelor a făcut, şi anul acesta, din Bucureşti o capitală a amatorilor de cultură. Mii de oameni au vizitat cele peste 40 de spaţii în care au avut loc expoziţii, concerte şi spectacole de teatru, iar printre principalele atracţii s-au numărat Muzeul de Istorie Naturală ”Grigore Antipa”, Şcoala Centrală şi cimitirul Bellu.
Pe şoseaua Kiseleff, ”polul muzeal” al Bucureştiului, încă din prima oră a programului de vizitare gratuit, sute de persoane aşteptau mai bine de 30 de minute la coadă pentru a face o incursiune în Muzeul Naţional de Istorie Naturală ”Grigore Antipa”. Alături, la Muzeul Naţional al Ţăranului Român accesul se făcea cu uşurinţă, la fel şi la Muzeul Naţional de Geologie, aflat vizavi.
Muzeul Naţional al Ţăranului Român a pus la dispoziţia vizitatorilor patru căi de acces. La intrarea principală, Ion Blăjan, şeful Secţiei Patrimoniu şi Evidenţă Ştiinţifică, a împărţit vizitatorii în grupuri de aproximativ 20 - 25 de persoane.
”O parte a muzeului este închisă. Vă rog să nu încercaţi să vedeţi ce este în spatele cortinelor! Au fost duse toate obiectele”, a întâmpinat Ion Blăjan grupurile de vizitatori. Problema, spune el, o reprezintă tentaţia de a atinge obiectele.
”În general, e o categorie de public care nu vine foarte des la muzeu, de aceea încercăm să le explicăm comportamentul”.
Mulţi dintre primii vizitatori Muzeului Naţional al Ţăranului Român au ales instituţia, pentru că la ”Antipa” cozile erau prea mari. ”Am venit cu copiii, cât stă soţul la coadă la Antipa, ca să mai vadă ceva între timp”.
Pe de altă parte, muzeul a fost prima opţiune pentru vizitatorii nostalgici. ”Am ales Muzeul Ţăranului Român pentru că suntem din provincie şi ne mai aducem aminte. Am văzut nişte obiecte care nu aveau explicaţii şi le-am spus eu celorlalţi ce sunt”, a spus o femeie, care a vizitat muzeul însoţită de fiica ei, studentă. ”Vrem să aflăm despre tradiţii şi obiceiuri româneşti”, a fost motivaţia unui vizitator.
În expoziţia ”Casă în casă”, casa din lemn a ţăranului Antonie Mogoş, monument de arhitectură din judeţul Gorj, a fascinat vizitatorii, care au înconjurat-o, au privit prin ferestre şi şi-au făcut fotografii. ”E frumoasă, dar, dacă intră igrasia în ea, te omoară”, a spus unul dintre vizitatori.
Expoziţia ”Hrana” - o instalaţie de lemn de mărimea unei încăperi, o ”spirală a vieţii” - a stârnit imaginaţia vizitatorilor. ”Cred că e un loc de joacă”, ”Probabil este o scară pe care se poate urca”, au fost părerile împărţite asupra exponatului.
De departe cea mai distractivă încăpere pentru vizitatorii muzeului a fost o sală de clasă. Atât copiii, cât şi adulţii s-au aşezat în bănci sau la catedră, s-au fotografiat şi s-au jucat, interpretând roluri de elevi sau profesori. ”Linişte în clasă! Ce e aici? Îţi dau nota 2!”, au strigat, amuzate, două femei, de la catedră.
Între cei care au vizitat expoziţia permanentă, amplasată la parterul clădirii încă din anul 2000, dar şi celelalte încăperi ale muzeului s-au numărat atât locuitori ai Capitalei, cât şi persoane venite special din provincie pentru Noaptea Muzeelor.
Pe lângă aceasta, vizitatorii Muzeului Naţional al Ţăranului Român au putut vedea expoziţia FIG2, ”Ion Raţiu. Un destin pentru România”, ”Expoziţie Portret/ Atelier VIII (Dumitru Pasima)” şi ”Expoziţie IMAGINEA-MARTOR”.
La Muzeul Naţional de Geologie, una dintre primele atracţii a fost globul pământesc în relief. ”Haide, arată unde suntem noi”, şi-a îndemnat un tată fiica.
Muzeul de Geologie FOTO geology.ro
Însă, de departe cele mai atractive exponate pentru copii au fost machetele de dinozauri. Magyarosaurus dacus a fost starul expoziţiei. Într-o altă sală, Rhabdodon priscum se afla în centrul atenţiei.
Vitrina care prezintă evoluţia omului a fost ţinta mai multor glume ale trecătorilor. ”Doar bărbaţii au evoluat aşa, din maimuţe”, i-a spus o mamă fiicei ei.
În plus, expoziţia permanentă - aflată pe cele trei niveluri pe care se întinde muzeul - ce cuprinde date despre formarea planetelor, a mineralelor, a rocilor, despre tectonica globală şi despre evoluţia vieţii pe Pământ - a stârnit imaginaţia vizitatorilor.
Muzeul Naţional de Artă a României a fost luat cu asalt de vizitatori şi anul acesta. Şirul de oameni se întindea până pe Calea Victoriei, timp în care, la Muzeul ”Theodor Aman”, în primele ore ale serii, era linişte. Muzeul Cotroceni, care a întâmpinat Noaptea Muzeelor cu expoziţia “Eleganţă şi tradiţie în moda feminină. De la Belle Epoque la interbelic”, avea vizitatori şi aproape de miezul nopţii.
Muzeul Naţional de Artă al României FOTO Mediafax
Şcoala Centrală şi-a deschis porţile încă de la lăsarea serii. Sute de oameni i-au trecut pragul. Aşteptând să fie preluaţi de elevi-voluntari, vizitatorii au trecut prin toate erele şi încăperile instituţiei de învăţământ.
Membrii Asociaţiei Române pentru Cultură, Educaţie şi Normalitate (ARCEN) şi voluntarii acesteia, în echipe de câte doi, îi preluau, de la intrare, pe cei veniţi să vadă clădirea reproiectată de arhitectul Ion Mincu la 1890. Grupurile, pe măsură ce înaintau, întâlneau alţi ghizi, care le prezentau istoria şcolii, cu regulamentele iniţiale, cu întâmplările şi figurile marcante care au învăţat pe băncile ei.
În tot acest timp, din cele două curţi ale şcolii răsunau deopotrivă glasurile vizitatorilor - foşti şi actuali elevi, dar şi mai mulţi curioşi - şi muzică.
În curtea interioară, pentru care ARCEN a demarat campania pentru restaurare, se pregăteau recitaluri ale elevilor Şcolii Centrale, dar şi un moment coregrafic. Toate, în jurul celebrului frasin. Peisagiştii Maria Bratu, Elena Gudumac, Daniela Lăzăreanu, Alexandru Mexi şi Luana Simion şi-au expus proiectul ”Grădinile istorice ale Şcolii Centrale”, în faţa amfiteatrului, iar din planşele afişate, am aflat că grădina interioară a şcolii fondate în 1852 a cunoscut mai multe etape de transformare. Realizată după modelul antic al Grădinii Paradis, în 1940 ea a devenit o mică grădină botanică, pentru ca, în zilele noastre, să fie abandonată.
”Cât de frumoasă era. Acum s-au gândit să facă un teren de fotbal...”, afirma un elev de clasa a zecea.
Pe lângă proiectul parte din campania de restaurare a grădinii, la Şcoala Centrală vizitatorii au putut vedea o expoziţie cu fotografii şi scrisori din secolul trecut, o proiecţie documentară, în amfiteatru, dar şi un proiect foto-video care putea fi analizat cu lupa pe holul fostului Pensionat Domnesc de Fete.
O sală de clasă a găzduit ateliere de modelaj, desen şi croitorie pentru elevi, iar în faţa bibliotecii o adolescentă cânta la chitară.
O atmosferă asemănătoare, dar cu muzica răsunând din mixere şi staţii, la Facultatea de Inginerie a Instalaţiilor. Aici, un grup de tineri de la cinci universităţi din Bucureşti, au prezentat un proiect. Unul premiat în ţară şi străinătate, care a fost construit pe parcursul a trei ani.
EfdeN este o locuinţă solară, inteligentă, sustenabilă, după cum o descriu proiectanţii ei. Locuinţa funcţionează pe baza unui sistem care permite automatizarea, are două etaje şi şase încăperi, iar materialele folosite sunt, cele mai multe, de natură organică. În sălile de baie, muşchii de pământ au menirea de a absorbi umiditatea, iar toţi robineţii funcţionează pe bază de senzori. Saltelele sunt realizate din burete şi cocos, scaunele, din carton, iar pe lângă sticla, care oferă luminozitate şi senzaţia de spaţiu, o scară turnată dintr-o singură bucată face accesul la etaj. În exterior, suspendată, se află sera. Ea este, după cum explică iniţiatorii proiectului, integrată în sistemul de climatizare.
Casa, asamblată în 12 zile, poate fi vizitată, în curtea Facultăţii de Inginerie a Instalaţiilor, joia, de la ora 18.00 la 20.00, şi duminica, între orele 12.00 şi 16.00.
La cimitirul Bellu, în mirosul emanat de candelele aprinse aşezate la fiecare metru de-a lungul aleii principale şi a câtorva alei secundare, câteva sute de persoane au aşteptat începerea spectacolului ”Jurnalul lui Adam şi-al Evei”, de Mark Twain, în regia lui Eugen Gyemant, avându-i ca protagonişti pe Dana Rogoz şi Dan Rădulescu.
FOTO Mediafax
Unii dintre vizitatori şi-au găsit loc pe scaune albe, din plastic, aliniate în câteva zeci de rânduri, în timp ce alţii s-au aşezat pe iarbă, s-au sprijinit de trunchiuri de copaci sau au rămas în picioare.
Pe două panouri mari au fost proiectate imagini cu monumente din cimitirul Bellu, surprinse de fotograful Miluţă Flueraş. Pe aceleaşi panouri a fost proiectat spectacolul de teatru, deschis de Dana Rogoz, în rolul Evei, desculţă şi purtând o rochie albă.
”Uite-l pe Preda! Seara asta tocmai a devenit mai puţin plictisitoare”, îi spunea o adolescentă prietenului său.
Mulţi dintre vizitatori au ales să vadă morminte celebre - Mihai Eminescu, George Coşbuc, Nichita Stănescu, Marin Preda, Ion Luca Caragiale, Mihail Sadoveanu şi George Călinescu - iluminate în violet.
”Ce le vom povesti nepoţilor, că la prima întâlnire noi am ieşit în cimitir?!”, şi-a întrebat un adolescent prietena.
Circuitul bucureştean al evenimentului Noaptea Muzeelor a cuprins 27 de spaţii ce aparţin unor instituţii muzeale, dar şi peste 20 de galerii, instituţii de invăţământ şi biblioteci.
Iniţiată de Ministerul Culturii şi Comunicării din Franţa şi patronată în prezent de Consiliul Europei, de UNESCO şi de Consiliul Internaţional al Muzeelor, Noaptea Muzeelor este un eveniment de succes european desfăşurat la nivel internaţional şi s-a aflat anul acesta la a 12-a ediţie.
Muzee şi instituţii culturale din 30 de ţări europene participă anual la acest eveniment.
Se încarcă comentariile...
