Ioan Cristescu şi Adrian Majuru, noii directori ai Muzeului Naţional al Literaturii şi al Municipiului Bucureşti

În luna februarie s-a desfăşurat concursul de management pentru  direcţiunea muzeelor din Bucureşti, în urma căruia scriitorul Ioan Cristescu a devenit directorul Muzeului Naţional al Literaturii Române, iar istoricul Adrian Majuru a câştigat postul de conducere al Muzeului Municipiului Bucureşti.

În urma desfăşurării concursului de management la Muzeul Naţional al Literaturii Române, organizat conform DPG nr. 1107/ 2013 şi Anunţului public nr. 157/ 14.01.2014, noul director al instituţiei este Ioan Cristescu, care a obţinut nota 8,52. Ioan Cristescu îşi va prelua mandatul de director general al MNLR pe 4 martie, informează Mediafax. 

Înainte de câştigarea concursului de management de către Ioan Cristescu, din 2009, director general interimar al Muzeului Naţional al Literaturii Române din Capitală a fost criticul şi istoricul literar Lucian Chişu.

Ioan Cristescu este conferenţiar doctor la Facultatea de Arte a Universităţii Hyperion din Capitală, specializat în istoria teatrului universal. De asemenea, este fondator al editurii Tracus Arte şi coordonator al mai multor proiecte de anvergură culturală, potrivit site-ului operascrisa.ro. Astfel, el este coordonator al "Serilor de poezie şi muzică ale MNLR" - lecturi publice ale poeţilor contemporani însoţite de muzică - 60 de ediţii, director al Festivalului anual de jazz "Jazzy Spring" - Bucureşti (3 ediţii - împreună cu Mircea Tiberian), realizatorul proiectului "10 ani de la vizita papei Ioan Paul al II-lea în România" - expoziţie vernisată în 15 oraşe din România, realizatorul proiectului "Comedia românească" - momente şi schiţe, coproducător al Maratonului de poezie şi jazz, ediţiile 2009, 2010, 2011, 2012. Ioan Cristescu a debutat editorial cu volumul "Dramaturgia lui Radu Stanca", la editura Muzeului Literaturii Române, în 2011.

Muzeul Naţional al Literaturii Române din Bucureşti adăposteşte un autentic tezaur literar format din manuscrise, cărţi, obiecte personale, obiecte de artă, fotografii, înregistrări audio-video. Acestea redau într-o imagine concentrat metaforică profunzimea, complexitatea şi frumuseţea inefabilă a literaturii române.

Înfiinţarea Muzeului Literaturii Române i se datorează lui Mihai Eminescu, poetul punându-şi sigiliul pe "destinul" viitoarei instituţii chiar în anul centenarului naşterii sale. Pe 1 iunie 1957 se înfiinţează Muzeul Literaturii Române, sub conducerea lui Dumitru Panaitescu Perpessicius. Muzeul a funcţionat pentru o vreme chiar în sediul Uniunii Scriitorilor, din Şoseaua Kisellef nr. 10. Sprijinit de câteva dintre personalităţile literare ale timpului, cu "trecere" la autorităţi, Perpessicius a continuat activitatea de îmbogăţire a patrimoniului literar. Primelor colecţii li s-au adăugat altele, cuprinzând la rândul lor valoroase manuscrise, cărţi rare, acte, corespondenţă, obiecte, fotografii, tablouri, sculpturi, piese de patrimoniu literar.

Din anul 1967, muzeul funcţionează într-un sediu nou, pe Bulevardul Dacia din Capitală. Un rol decisiv în acest stadiu l-a avut Tudor Arghezi, a cărui intervenţie energică la autorităţile de partid a avut efectul scontat. Astfel, după Eminescu, un alt mare scriitor român îşi imprimă efigia numelui pe destinul acestei instituţii. Clădirea cunoscută sub denumirea de Casa Kretzulescu este una dintre puţinele construcţii în stil arhitectural neoclasic din Bucureşti. După cel de-Al Doilea Război Mondial, aici a funcţionat Muzeul Româno-Rus, iar, după desfiinţarea acestuia, a revenit Muzeului Literaturii Române. După 1990, clădirea a fost integral consolidată, renovată şi restaurată, conform planurilor arhitecturale originale.În anul 1997, muzeul a obţinut rangul de instituţie de importanţă naţională.

Majuru conduce Muzeul Municipiului Bucureşti 

Istoricul Adrian Majuru a fost desemnat câştigător al postului de director al muzeului, cu nota 8,41. La concursul de management pentru Muzeul Municipiului Bucureşti a participat şi Marian Constantin-Murariu, care a obţinut nota 8,31. Perioada de depunere a contestaţiilor este între 24 şi 26 februarie, potrivit site-ului Primăriei Capitalei. Anterior, funcţia de director al instituţiei a fost deţinută, din 1996, de Ionel Ioniţă.

Adrian Majuru (născut pe 19 decembrie 1968, în Bucureşti), istoric, antropograf şi jurnalist român, este licenţiat în istorie la Universitatea din Bucureşti (1997), unde a susţinut şi doctoratul în domeniul geografiei umane (2004).

Printre volumele publicate se numără: "Copilăria la români (1850-1950)" (editura Compania, 2006), "Bucureşti. Diurn. Nocturn" (editura Curtea Veche, 2009) "Şapte variaţiuni pentru flautul fermecat. Cvartet bine temperat. O povestire în trei timpi" (editura Oscar Print, 2011), "Cum se distrau românii odinioară" (editura Adevărul, 2011).

Muzeul Municipiului Bucureşti este un muzeu de istorie şi artă tutelat de Primăria Capitalei. Este amenajat în Palatul Şuţu, în centrul Capitalei. În iulie 1921, la propunerea primarului Gheorghe Gheorghian, consiliul comunal Bucureşti a hotărât înfiinţarea Muzeului Comunal Bucureşti. În 1940, în patrimoniul muzeului erau incluse deja 4.330 de piese. În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, colecţiile muzeului au fost puse la adăpost în comuna Rosnic.

În 1959, Muzeul Comunal Bucureşti a fost redenumit Muzeul de Istorie al Municipiului Bucureşti, care a fost inaugurat la 23 ianuarie 1959, cu prilejul sărbătoririi a 100 de ani de la Unirea Principatelor Române. Muzeul de Artă a rămas o entitate aparte.

În 1984, Muzeul de Artă al Municipiului Bucureşti şi Muzeul de Istorie s-au unificat sub denumirea Muzeul de Istorie şi Artă al Municipiului Bucureşti. În 1999, numele muzeului s-a modificat din nou, luând denumirea sa actuală de Muzeul Municipiului Bucureşti.  Personalităţi de seamă ale istoriografiei şi cercetării ştiintifice au onorat direcţia muzeului: George Severeanu, arheologul Dinu V. Rosetti, Panait I.Panait, Vasile Boroneant.