INTERVIU Artişti români în izolare. Florin Petrachi, pictor: Arta ţine şi de foame. Arta se consumă zilnic şi nu cu porţia, indiferent de vremurile trăite

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Institutul Cultural Român de la Paris desfăşoară proiectul ”Împreună cu creatorii români din Franţa în timpul şi după coronavirus”. Propunându-şi să menţină legătura cu artiştii români din Hexagon în perioada izolării şi în aşteptarea reluării activităţii culturale în lume, ICR publică interviuri despre viaţa şi proiectele a 15 artişti tineri din Franţa. Azi: pictorul Florin Petrachi, ”debarcat lângă fostul atelier al gigantului Picasso”.

ICR Paris: Cum trăieşti această închidere a lumii culturale, acest moment în care domeniul digital pare să fi pus stăpânire pe lumea reală?
Florin Petrachi:
Sunt bucuros să răspund întrebărilor puse de ICR Paris. Contextul în care ne aflăm astăzi schimbă cu mult modul de abordare, de gândire al fiecărui artist asupra actului cultural, inclusiv asupra creaţiei proprii. Din punctul meu de vedere şi ţinând cont în acelaşi timp de felul în care eu m-am adaptat acestei situaţii, actul cultural nu este apanajul instituţiilor oficiale, încadrarea instituţională nu este o caracteristică necesară pentru acest act.

Ca artist, am profitat şi m-am dedicat artei mele şi lucrului în atelier, nefiind afectat de pandemie ; aşadar, această periaodă nu a avut un impact semnificativ asupra mea. E adevărat, lumea digitală ia locul lumii reale şi încercăm să ne exprimăm într-un alt mod, în lipsa expoziţiilor sau a vernisajelor. Asta face ca mediul online să ne fie prielnic în aceste vremuri. Sper că această pandemie a făcut posibil ca şi artiştii care nu încercaseră până acum mediul online să aibă acum posibilitatea să intre în lumea virtuală. Nu cred că este vorba despre o supravieţuire pe timp de pandemie sau de criză, ci este vorba de o adaptare – în general, la tot ceea ce este nou, la tot ce ne provoacă sau ne obligă să trăim într-un anumit mod. Aşadar actul creaţiei, actul cultural, se dezvoltă odată cu noi, artiştii, online sau fizic, nu ştiu, virtual sau real, pe pandemie sau în viaţa normală reală.

Această criză a coronavirusului a fost pentru tine un motor de creativitate, de reînnoire şi de explorare?
Această pandemie a fost într-adevăr un motor sau un motiv de creativitate pentru mine, pentru că mi-am continuat demersul meu artistic în atelier, propriile mele teme şi nu am încercat să mă axez pe acest nou context sau să profit de acest motiv ca să creez altceva. În general sunt statornic şi încerc să-mi duc la bun sfârşit proiectele, nu-mi place să mi se impună o anumită temă. În plus, criza asta a dezvoltat şi aşa schimbări de atitudini şi a făcut foarte multe probleme pe toate planurile… nu mi-ar plăcea să pictez o chestie negativă. Îmi place să am o cronologie proprie şi nu una impusă.

Care sunt mijloacele de subzistenţă  ale artistului în timpul izolării?
Deşi este o perioadă dificilă pentru toţi, în special pentru artişti, cred că oamenii ca noi, care consumă artă pe pâine, să zic aşa, rămân consumatori de artă indiferent de situaţie. Arta se consumă zilnic şi nu cu porţia, indiferent de vremurile pe care le trăieşti. Rămâi consumator, susţii ce faci tu artistic, prin urmare se pare că arta ţine şi de foame ! Cred că poate fi valabil pentru mulţi dintre noi. 

Cum ne putem imagina cultura după coronavirus ? Vom putea relua vechiul mod de a trăi şi consuma cultura?
Cum ne vom putea imagina cultura de mâine... Având o perspectivă amplă asupra culturii de mâine, probabil vom avea mult spaţiu să digerăm arta, în ciuda tuturor lucrurilor impuse. În aceste săptămâni de carantină am făcut tururi virtuale prin muzee, bineînţeles acestea fiind singurele modalităţi de vizualizare ale unor expoziţii din marile muzee. Bineînţeles, atât Muzeul Louvre cât şi Muzeul Orsay au fost prezente în mediul online şi m-am bucurat, ne-am bucurat de atâtea lucrări extraordinare. Cred că de fapt nu se ştie cât vom mai consuma atât de excesiv mediul online, lumea virtuală, însă cu siguranţă se va dezvolta din ce în ce mai mult acest mediu. Este o formă de comunicare de viitor, indubitabil, însă nu ştiu dacă ajunge. 

Într-adevăr, nu putem compara vizualizarea pe calculator cu contemplarea fizică în a unei lucrări de artă, însă sunt de părere că demersul artistic în viitor oricum va avea tente puternice spre online, iar cu această pandemie acest lucru s-a intensificat. Nu este un lucru rău, dar este altceva atunci când priveşti o lucrare de artă stând în faţa ei, altfel o savurezi, şi vom fi bucuroşi cu toţii să putem intra într-un muzeu şi să privim operele de artă fizic şi nu doar online. Sper să apreciem în sfârşit, pe viitor, şansa de a fi în faţa unei opere de artă, în faţa unei lucrări şi să putem simţi fenomenul artistic nu doar fizic, doar cu puterea ochilor, ci şi cu puterea sufletului.

Cine e Florin Petrachi

Florin Petrachi este originar din Iaşi, unde şi-a desăvârşit toată educaţia artistică: Universitatea Naţională de Artă "George Enescu", Facultatea de teologie ortodoxă, master în pictură, membru al Uniunii Artiştilor Plastici, filiala Iaşi. Începând cu 2010, Florin îşi construieşte un palmares cu mai multe expoziţii personale şi colective, la Bucureşti şi Iaşi, care i-au adus şi mai multe premii.

În 2019, Florin Petrachi « debarcă » la Paris, cu dorinţa de a « cuceri » noi teritorii, de a se afirma în capitala mondială a artelor. Astfel, Institutul cultural român de la Paris îi facilitează şi găzduieşte prima expoziţie personală în capitala Franţei, la finele anului 2019 : « Lumea lui Adam », un proiect oniric şi de puternic impact, cu care pictorul îşi propune să reviziteze, să reinventeze lumea lui Adam. Cele 15 lucrări din expoziţie îşi propun să definească o nouă paradigmă a Grădinii biblice, o imagine mitologică profund ancorată în imaginarul nostru. O pictură exuberantă în care vegetaţia, animalele, pamântul şi cerul converg toate către o poezie a echilibrului şi a armoniei în diversitate.

Florin Petrachi a ales să locuiască şi sa lucreze la Paris într-un loc emblematic: aşa cum el însuşi îşi descrie atelierul, acesta este situat «lângă fostul atelier al gigantului Pablo Picasso, pe rue du Pont de Lodi, perpendicular pe Rue de Grands Augustins. Aceasta a fost ca o energie în plus pe care am avut-o ca să creez, dat fiind că pe lângă Francis Bacon, Constantin Brâncuşi, Gerhard Richter, Yan Pei-Ming, Picasso e unul dintre mentorii creaţiei mele».

Interviul video în limba franceză poate fi urmărit aici:

Citeşte şi: 

Pianista Axia Marinescu: Experienţa concertului, a sălii reale de spectacol nu poate fi înlocuită. Îmi lipseşte profund

INTERVIU Artişti români în izolare. Coregraful Daniel Pop: Am trăit un adevărat moment de purificare. M-am hrănit din propria mea interioritate

Cultură



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite