Directorul MNIR, după ce a pierdut procesul cu OAR: „Vom folosi toate căile pentru a obţine câştig de cauză“

Directorul Muzeului Naţional de Istorie a României, Ernest Oberländer-Târnoveanu, a declarat, sâmbătă, pentru Agenţia de presă News.ro, că aşteaptă să vadă motivarea deciziei Curţii de Apel şi că va folosi toate căile pentru a obţine câştig de cauză, după ce instanţa s-a pronunţat în favoarea Ordinului Arhitecţilor din România (OAR) în cazul concursului "Noul MNIR”.

Ordinul Arhitecţilor din România a anunţat recent că a câştigat procesul în cazul concursului de refacere a muzeului, "Noul MNIR”, care obligă conducerea instituţiei muzeale să reia negocierea pentru contractul de atribuire cu firma de arhitectură câştigătoare.

OAR a câştigat procesul la Curtea de Apel, după ce a făcut recurs la decizia Tribunalului Bucureşti, care s-a pronunţat în favoarea conducerii MNIR.

”Aşteptăm să fie publicată motivarea ca să vedem care a fost temeiul pentru care instanţa a dat acea hotărâre care este în contradicţie totală cu ceea ce a dat prima instanţă. Pe aceleaşi elemente, la Tribunal am câştigat, cu o motivare care este exemplară. Dânşii au făcut recurs, şi la Curtea de Apel, în mod straniu, au avut câştig de cauză. Aşteptăm să vedem motivarea, pentru că vom folosi, cu siguranţă, toate căile pentru a obţine câştig de cauză. Teoretic, până la proba contrarie, decizia este definitivă şi irevocabilă. Aşteptăm să vedem cum au putut să considere judecătorii că unu şi cu unu fac trei şi nu fac doi”, a spus Ernest Oberländer-Târnoveanu, pentru News.ro.

Directorul MNIR a adăugat că vor respecta hotărârea Curţii de Apel, dar rezervându-şi căile ”pentru a obţine adevărul”.

”Sigur, vom respecta hotărârea Curţii de Apel, dar în acelaşi timp ne rezervăm căile de a obţine adevărul”, a spus el.

Directorul muzeului a vorbit şi despre motivul pentru care a anulat concursul, decizie care a dus la acest proces - un membru al OAR a tradus inexact în limba engleză un detaliu din caietul de proiectare, legat de curtea interioară a sediului.

”Nu e o eroare în traducere, este un fals. Acolo a fost adăugat ceva ce nu exista în documentul oficial care le-a fost trimis spre traducere. Planul de proiectare a fost stabilit împreună cu arhitecţi de la Ordin, deci nu a fost o decizie a MNIR. Caietul de sarcini a fost stabilit pe baza discuţiilor pe care le-am avut cu arhitecţi de la Ordin”, a spus Oberländer-Târnoveanu.

El a explicat că acoperirea totală a curţii exterioare a MNIR este importantă, pentru că, altfel, muzeul pierde aproximativ 2.000 de metri pătraţi pe care îi poate folosi pentru expoziţii.

”În primul rând pentru că nu putem expune bunuri în stradă, ca să zic aşa. Legea nu permite expunerea de piese în stradă. Imaginaţi-vă că în soluţia declarată câştigătoare, practic, curtea interioară este acoperită parţial cu o copertină şi acolo bate vântul, e zăpadă, ploaie, vin porumbei şi aşa mai departe. Muzeul pierde aproximativ 2.000 de metri pătraţi – singura suprafaţă pe care o mai poate folosi ca să îşi extindă activităţile”, a explicat directorul MNIR.

”Bugetul este conservat. Ministerul Culturii este în discuţii pentru a obţine împrumutul. Proiectarea se ridică la 3.640.000 de euro fără TVA, iar proiectul total, 89 de milioane fără TVA sau 110 milioane euro cu TVA”, a amintit el.

În privinţa depozitelor necesare muzeului, Ernest Oberländer-Târnoveanu a spus că Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale este ”hotărât să găsească o soluţie”.

”Ministerul Culturii este hotărât să găsească o soluţie şi sunt convins că în aceste condiţii vom reuşi să găsim un spaţiu sau să ni se aloce banii pentru a închiria sau a cumpăra un spaţiu”, a spus el.

Concursul internaţional de soluţii de arhitectură ”Noul Muzeu Naţional de Istorie a României” a fost organizat de Ordinului Arhitecţilor din România şi demarat pe 1 februarie 2016, jurizarea proiectelor desfăşurându-se în perioada 28 - 30 iunie. Acesta a fost anulat de Ernest Oberländer-Târnoveanu pe 2 februarie 2017. Lucrările de refacere a muzeului erau programate să înceapă în 2018.

În concurs, dintre cele 38 de proiecte înscrise, 37 au intrat în jurizare, 18 fiind din România şi 19 din ţări precum Spania, Italia, Franţa şi Argentina. Concursul a fost câştigat de Firma Starh din România.

Muzeul Naţional de Istorie a României, înfiinţat în 1970 şi inaugurat în anul 1972, funcţionează într-o clădire monument istoric, denumită în trecut Palatul Poştelor, construită între anii 1894-1899, pe baza planurilor arhitectului Alexandru Săvulescu.