De azi arta românească recentă are propriul muzeu, prin deschiderea Muzeului de Artă Recentă în cartierul Primăverii

De azi arta românească recentă are propriul muzeu, prin
deschiderea Muzeului de Artă Recentă în cartierul Primăverii

Unul dintre colajele celebrului Ion Bârlădeanu, prezentat în expunerea permanentă de la MARe     FOTOGRAFII: Doinel Tronaru

Marţi, 9 octombrie 2018, la ora 19, cel mai nou punct fierbinte pe harta culturală a Capitalei, recent construitul MARe/Muzeul de Artă Recentă, curatoriat de Erwin Kessler, se va deschide pentru public. Primul muzeu privat de artă din România (după muzeul Simu, în 1910) se va deschide oficial, la Bucureşti, într-o elegantă şi fastuoasă clădire ridicată special în Bulevardul Primăverii, nr. 15, sector 1.

Ştiri pe aceeaşi temă

Iubitorii de artă şi specialiştii din domeniu au putut deja să dea o raită prin sălile splendidei clădiri ridicată pe cinci nivele, inclusiv cel subteran, toate înţesate cu minunăţii artistice care taie respiraţia, atât româneşti, cât şi din expoziţiile temporare cu lucrări din străinătate care vor fi aduse în permanenţă aici. Demers în întregime particular, MARe/Muzeul de Artă Recentă (pentru că nici în întregime modernă, nici contemporană) este conceput pe bazele unor colecţii de artă private şi beneficiază de viziunea competentă şi exigentă a istoricului de artă Erwin Kessler, practic „creierul“ acestei noi instituţii (el a ales ca an de plecare al expunerii anul 1965, pe care-l consideră, din motivele politice binecunoscute, definitoriu pentru evoluţia artei româneşti).

Frumos e în octombrie pe Primăverii

Important este că fiecare dintre artiştii importanţi ai perioadei, inclusiv mai tinerii, dar deja consacraţi, este selectat cu cel puţin o lucrare din bogatele colecţii avute de Kessler la dispoziţie (instituţia „recentă“ a mai organizat ca preambul câteva expoziţii retrospective, dedicate unor Ion Grigorescu – la Muzeul Naţional de Artă – sau Florin Mitroi, la ArCuB), ceea ce-i permite a-şi face o (bună) idee despre peisajul artistic autohton privitorului, atât celui din străinătate, cât şi celui neaoş (pentru că nu ne îndoim că Muzeul – situat strategic într-o poziţie foarte accesibilă, în frumosul cartier al Primăverii, rezervat pe vremuri exclusiv nomenclaturii de partid, poziţie avantajoasă faţă de cea a prăfuitului MNAC – va deveni un reper cultural pentru ambele categorii de turişti).

„Rai din Iad“, dar să-l ştim şi noi

Conform organizatorilor, MARe/Muzeul de Artă Recentă (foto clădire dreapta) este „primul muzeu privat de artă construit în România în ultimii 80 de ani. O instituţie destinată exclusiv artei, MARe deţine toate dotările cerute de prezentarea unei colecţii unice, dedicată artei româneşti de după anul 1965 până la ora actuală. Marile figuri şi cele mai importante orientări şi tendinţe artistice ale perioadei dinainte şi de după căderea comunismului pot fi apreciate prin intermediul unei serii de capodopere expuse în colecţia permanentă, desfăşurată pe două dintre etajele MARe, care grupează peste 100 de artişti români într-un parcurs inteligibil al artei noastre postbelice. Acestor două etaje li se alătură altele două dedicate expoziţiei temporare Rai din Iad, în care peste 20 de artişti români abordează tema experienţei spirituale în arta actuală. În cele două inter-etaje ce flanchează atriumul deschis al muzeului va fi prezentată expoziţia MEN, a unuia dintre cei mai influenţi artişti internaţionali, Jeff Wall, care a susţinut luni şi o conferinţă la Bucureşti“.

Tot ei ne spun că

„Având cinci niveluri, Auditorium, bibliotecă, cafeterie, shop şi grădină, MARe/Muzeul de Artă Recentă este o instituţie culturală privată, dar deschisă publicului.

Muzeul îşi propune ca, pe lângă expoziţia permanentă, să producă anual minimum două expoziţii temporare cu artă românească şi două expoziţii temporare cu artişti străini de renume, urmând ca ritmul să fie de trei expoziţii temporare/an din fiecare“.

Ce expoziţii vor putea fi văzute aici

Chiar de la deschidere, MARe/Muzeul de Artă Recentă debutează cu două expoziţii temporare şi colecţia permanentă.

Expoziţii temporare:

‘MEN’, Jeff Wall : 9 octombrie 2018 - 28 ianuarie 2019. Curator Erwin Kessler.


La deschiderea MARe, Jeff Wall va fi prezent cu expoziţia „MEN“. Curatoriată de Erwin Kessler, directorul MARe, expoziţia prezintă o selecţie dintre cele mai reprezentative lucrări ale artistului canadian, din anii 80 şi până acum. Jeff Wall este cunoscut pentru fotografiile sale de mari dimensiuni, având numeroase expoziţii pretutindeni în lume. În expoziţia de la MARe vor fi incluse, printre altele, lucrări precum ‘The Thinker’ (1986), ‘Mask Maker’ şi ‘Listener’ (ambele din 2015).

„În ciuda majusculelor, ‘MEN’ nu este despre bărbăţie. Solitudinea, depresia, istovirea, chiar nebunia şi ridicolul sufocă bărbaţii în preajma altor bărbaţi sau femei, în oraşe sau societăţi. Naraţiuni eliptice şi nostalgii muşcătoare cer empatie pentru gesturile lor retorice, vide.“ (Erwin Kessler, director).

Abordarea cronologică favorizează înţelegerea traseului artistului de la folosirea tehnologiei lightbox, din anii 80, până la fotografia de mari sau mici dimensiuni din anii 2000.

După Jeff Wall, în 2019 vor expune la MARe Martin Creed şi Thomas Ruff.

Una dintre capodoperele renumitului Ion Grigorescu, expusă permanent la MARe

„Rai din Iad“: 9 octombrie - 28 noiembrie 2018. Curator Cristian Vechiu.


Expoziţia temporară Rai din Iad, reunind peste 20 de artişti români contemporani, explorează dezbaterile din jurul reprezentării vizuale a spiritualităţii şi fenomenului religios din România ultimilor cinci decenii. Convingerile şi credinţele religioase au fost puternic marginalizate şi controlate în timpul dictaturii comuniste. În pofida acestui lucru, a existat o renaştere neaşteptat de puternică a religiozităţii înainte, dar mai ales după căderea comunismului în 1989.

Curatorul Cristian Vechiu analizează atât adeziunea militantă la universul iconografic şi liturgic ortodox, cât şi critica blasfematoare împotriva instituţiilor ecleziastice şi a practicilor religioase ale epocii.

Foto dreapta: O bijuterie semnată de regretatul Florin Mitroi, expusă permanent la MARe

„Diversitate stilistică cu răspundere limitată“ - colecţia permanentă MARe/Muzeul de Artă Recentă va fi deschisă pentru public din 9 octombrie 2018.

Prin accentul pe care-l pune pe arta românească produsă din anii 60 până astăzi, MARe oferă vizitatorilor o perspectivă critică asupra riscurilor, a reuşitelor şi a compromisurilor artiştilor români în timpul dictaturii comuniste şi după căderea regimului în 1989. În iulie 1965, la cel de-al IX-lea Congres al PCR, ideologia oficială s-a dezis de dogma realismului socialist în scopul de a încuraja „diversitatea stilistică“ în domeniul artelor, dar fără a depăşi limitele impuse de regim.

Din acel moment, artişti ignoraţi până atunci, precum autodidactul Ion Ţuculescu, au fost transformaţi în eroi şi profeţi ai înnoirii. Artiştii mai tineri au preluat repede tehnicile şi mijloacele artei occidentale, de la abstracţie şi neoconstructivism la fotorealism şi de la performance la instalaţii şi land art.

În expoziţia permanentă apar lucrări-cheie de Ion Ţuculescu, Andrei Cădere, Nicolae Comănescu, Ion Grigorescu, Paul Neagu, Ştefan Bertalan, Roman Cotoşman, Pavel Ilie, Diet Sayler, Alexandru Chira, Horia Bernea, Florin Mitroi, Marian Zidaru, Ioana Bătrânu, Vioara Bara, Teodor Graur, Dan Perjovschi, Dumitru Gorzo, Victor Man, Ecaterina Vrana, Vlad Nancă, Gili Mocanu, Anca Mureşan, Ovidiu Feneş, Cristina David, Ion Bârlădeanu şi mulţi alţii.

Pe lângă expoziţii, MARe/Muzeul de Artă Recentă va derula un program de muzică experimentală şi de film experimental, va dezvolta biblioteca cu publicaţii din Europa dedicate artei contemporane, va desfăşura activităţi de cercetare şi va avea un program educaţional asumat.

MARe/Muzeul de Artă Recentă se adresează tuturor categoriilor de vârstă.

Foto dreapta: Basarabeanul Pavel Brăila şi-a expus primul paşaport european, rezultând un obiect-instalaţie perfect, cu un concept irefutabil

Citeşte şi:

CARTEA DE ARTĂ Doi titani: Ion Ţuculescu şi Horia Bernea, în acelaşi volum de Erwin Kessler. Sau despre farmecul discret al propagandei

INTERVIU Marian şi Victoria Zidaru, artişti vizuali: „Spaţiul românesc este un spaţiu mistic“

O lucrare puternică, „Scula lui Brâncuşi“, executată de artistul Marian Zidaru

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările