10 compoziţii simfonice inspirate de cântecul trenurilor

Stop-cadru din filmul „Nightmail“/ „Poşta de noapte“.    Foto: moviemail.com

De-a lungul anilor, mai mulţi compozitori au călătorit de plăcere cu trenul şi i-au apreciat muzicalitatea. Printre ei se numără Johann Strauss I, Hector Berlioz şi Antonín Dvořák.

Compozitori precum Anton Bruckner (1824-1896) şi Antonín Dvořák (1841-1904) apreciau „cântecul trenurilor“, însă Richard Wagner (1813-1883) îl desconsidera, scrie publicaţia „The Guardian“. 

Johann Strauss I: „Eisenbahn-Lust Waltz“/ „Valsul Farmecul căii ferate“, 1836

Johann Strauss I (1804-1849) a compus valsul „Eisenbahn-Lust“/„Farmecul căii ferate“ pentru a celebra inaugurarea primei căi ferate publice, de la Viena la Breclav (astăzi Břeclav, în Republica Cehă). Zgomotul făcut de locomotiva cu aburi marchează începutul şi finalul melodiei. Această compoziţie este prima dintre numeroasele melodii pe care membrii familiei Strauss le-au dedicat căilor ferate.  

Mihail Glinka: „Travelling Song (The Train Song)“/ „Cântec de călătorie, (Cântecul trenului)“, 1840

Dicţionarul despre muzică şi muzicieni, publicat de Oxford University Press, scrie că acesta s-ar putea să fie primul cântec din lume despre o cale ferată. „Cântecul călătoriei“ al lui Mihail Glinka (1804-1857) este un fragment din textul scris de prietenul său Nestor Kukolnik, dramaturg şi prozator. Melodia cuprinde versuri precum „Trenul înaintează şi se grăbeşte spre sate/ mai liber decât vântul“. 

Charles Alkan: „Le Chemin de Fer“/„Calea ferată“, 1844

Charles Alkan (1813-1888), prieten cu Chopin şi Liszt, a compus muzică pentru pian de o mare complexitate tehnică, iar o astfel de melodie este „Le Chemin de Fer“/ „Calea ferată“, un „moto perpetuo“ de cinci minute.  

Hector Berlioz: „Le Chant des Chemins de Fer“/ „Cântecul căii ferate“, 1846

Cantata lui Hector Berlioz (1803-1869) pentru tenor şi cor a fost interpretată la inaugurarea liniei ferate pe ruta Paris-Lille-Bruxelles, în iunie 1846. În 1975, melodia s-a cântat în cadrul unui concert de la Royal Albert Hall din Londra, când s-au celebrat 150 de ani de la construirea liniei ferate care uneşte oraşele Stockton şi Darlington. 

Antonín Dvořák: „Humoresque No 7“, 1894

Lui Antonín Dvořák (1841-1904) îi plăcea să viziteze staţia Franz-Josef din Praga şi să stea de vorbă cu ingineri feroviari. În anii 1930, un fragment din compoziţia „Humoresque No 7“ a constituit fundalul muzical al unor versuri destul de necuviincioase despre una dintre cele mai neplăcute restricţii din timpul călătoriei cu trenul: „Rugăm călătorii să se abţină de la utilizarea toaletelor cât staţionează trenul“. 

Percy Grainger: „Arrival Platform Humlet“/„Fredonarea de pe peron“, 1908

Percy Grainger (1882-1961) adora călătoriile cu trenul şi, pe drum, îi plăcea să  compună. Muzicianul povesteşte cum a luat naştere „Arrival Platform Humlet“/„Fredonarea de pe peron“: „A fost minunat să aştept sosirea trenului întârziat, care îmi aducea iubita de departe, şi să fredonez pentru a acompania bocănitul picioarelor, când mă plimbam dintr-o parte în alta a peronului“. Se spune că melodia a fost compusă în 1908, pe Strada Liverpool din Londra şi în gara Victoria.   

Charles Ives: „From Hanover Square North“/„Din nordul Pieţei Hanover“, 1915-1919

Pe 7 mai 1915, în ziua în care au murit aproximativ 1000 de personae, după ce pachebotul englez Lusitania a fost scufundat de germani, Charles Ives (1874-1954) asculta pe peronul unei gări un flaşnetar care cânta „In the Sweet By-and-By“. Pe rând, toţi călătorii i s-au alăturat vocal şi, în urma acestei experienţe colective, a apărut compoziţia „Din nordul Pieţei Hanover“. „La  sfârşitul unei zile tragice, se aude din nou vocea oamenilor“, spunea Ives. 

Arthur Honegger: „Pacific 231“, 1923

„Întotdeauna am iubit locomotivele“, spunea Arthur Honneger (1829-1955). „Pentru mine sunt fiinţe şi le iubesc aşa cum unii iubesc femeile sau caii“. De aceea, a compus „Pacific 231“. În 1949, melodia a făcut parte din colana sonoră a filmului omonim, un tribut adus locomotivei cu aburi, regizat de Jean Mitry. 

Heitor Villa-Lobos: „The Little Train of the Caipira“/ „Micul tren din Caipira“, 1930

Compoziţia lui Heitor Villa-Lobos (1887-1959) reproduce sunetele locomotivei cu aburi, a cărei viteză creşte treptat, în timp ce parcurge câmpiile braziliene. 

Benjamin Britten: „Night Mail“/ „Poşta de noapte“, 1936

În 1936, Benjamin Britten (1913-1976) şi poetul Wystan Hugh Auden au fost însărcinaţi să se ocupe de muzica şi scenariul pentru filmul documentar „Night Mail“/ „Poşta de noapte“ al companiei GPO. Pelicula urmăreşte drumul străbătut de pachete cu trenul, din Londra până în Glasgow.